EUR
4,84 RON
(-0.01%)
USD
4,29 RON
(-0.38%)
GBP
5,38 RON
(-0.75%)
CHF
4,55 RON
(-0.09%)
BGN
2,47 RON
(-0.01%)
BYN
1,75 RON
(-0.28%)
CAD
3,16 RON
(-0.09%)
RSD
0,04 RON
(-0.02%)
AUD
2,98 RON
(-0.02%)
JPY
0,04 RON
(-0.28%)
CZK
0,18 RON
(+0.12%)
INR
0,06 RON
(-0.11%)

Valerian Vreme: Agenda Digitală a României va fi aprobată în toamnă, prin HG, după consultarea publică

Agenda Digitală a României, document lansat luni la Bucureşti, în prezenţa vicepreşedintelui Comisiei Europene responsabil pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, va fi aprobată prin Hotărâre de Guvern în toamna acestui an, a declarat ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Valerian Vreme, într-o conferinţă de specialitate.

„Noi am lansat astăzi (luni – n.r.) Agenda Digitală şi vorbim despre strategia de informatizare. Practic, în Agenda Digitală avem prinse toate acţiunile pe cei şapte piloni, pe care le punem în consultare publică. Documentul va fi postat pe site-ul ministerului săptămâna viitoare.

În privinţa Agendei Digitale, noi vom veni şi cu o Hotărâre de Guvern, undeva după 1 septembrie, după perioada de consultare din vară. Hotărârea de Guvern va face referire la aprobarea Agendei Digitale pentru România.

Agenda Digitală este proiecţia Agendei Digitale europene. Indiferent care vine după mine ca ministru nu poate schimba nimic. În cazul strategiei mai poţi să ajustezi acţiunile în privinţa termenelor etc.’, a precizat ministrul comunicaţiilor.

Întrebat de câţi bani are nevoie România pentru a pune în aplicare Agenda Digitală, şeful MCSI a evitat să înainteze o sumă, dar a menţionat că orice firmă autohtonă poate accesa bani europeni dacă vrea să contribuie la procesul de informatizare.

„Nu-mi cereţi să vă spun iar vreo 500 de milioane de euro că, pe urmă, luni de zile vorbim numai despre asta. Legat de Agenda Digitală a României nu deţin estimări despre cât ar însemna asta în bani şi cred că nimeni nu poate să o facă. În cadrul strategiei avem dead-line-uri foarte clare pe acţiuni. De ce vă duceţi tot timpul cu gândirea la nivelul de obiect? Suma totală este propusă la nivel european, iar orice firmă din România care vrea să contribuie la informatizare poate merge să acceseze bani europeni.

Acţiunea o coordonăm noi (MCSI – n.r.) la nivel unitar, dar ea se desfăşoară la instituţia statului beneficiară. Nu încercaţi să vă imaginaţi că informatizarea în România se face dintr-un centru mare de calcul care are bani şi face o informatizare’, a subliniat Valerian Vreme.

Acesta a adăugat că nici în cazul investiţiilor în sectorul IT derulate în România, în 2010, nu deţine informaţii, astfel de date nefiind centralizate la nivel de minister. „Nu pot să vă dau asemenea cifre. Investiţiile în IT înseamnă altceva. Dar puteţi merge la o instituţie a statului şi să întrebaţi cât a investit în IT. Datele nu sunt centralizate la nivelul ministerului (Comunicaţiilor – n.r.)’, a spus Vreme.

La finele lunii mai, un raport publicat de Comisia Europeană, ce indică nivelul performanţei UE şi a statelor membre cu privire la realizarea obiectivelor convenite ale Agendei digitale pentru Europa, arăta faptul că progresele înregistrate în cursul primului an al Agendei Digitale Europa 2020 au fost satisfăcătoare, în special în ceea ce priveşte utilizarea Internetului, unde era consemnat un procentaj de 65% din populaţia UE.

Totodată, potrivit documentului, s-au înregistrat evoluţii dezamăgitoare în unele sectoare, în special în privinţa extinderii noilor reţele ultrarapide de bandă largă – unul dintre principalele obiective ale Agendei digitale, dar şi anumite progrese în actualizarea reţelelor de cablu şi de cupru existente.

Prin Agenda Digitală, Uniunea Europeană s-a angajat să realizeze 101 acţiuni specifice (78 dintre acestea, dintre care 31 sunt propuneri legislative, urmând să fie realizate de Comisie, iar 23 de către statele membre) care vor impulsiona investiţiile în tehnologiile digitale şi utilizarea acestora.

În general, s-au realizat progrese destul de importante în ceea ce priveşte implementarea celor 101 acţiuni prevăzute de Agenda Digitală, aproximativ 10% dintre acestea fiind finalizate, 80% în derulare, iar restul de 10% amânate.

Raportul CE relevă faptul că, în ceea ce priveşte investiţiile publice în cercetare şi dezvoltare în domeniul TIC, cheltuielile efectuate de autorităţile publice nu au depăşit plafonul de bază de 5,7 miliarde euro stabilit pentru anul trecut. Pentru realizarea obiectivului de dublare a plafonului (11 miliarde euro până în 2020), va fi necesară o creştere anuală de 6%.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata