EUR
4,84 RON
(0%)
USD
4,11 RON
(0%)
GBP
5,36 RON
(+0.05%)
CHF
4,50 RON
(+0.01%)
BGN
2,48 RON
(-0.08%)
BYN
1,67 RON
(+0.27%)
CAD
3,07 RON
(0%)
RSD
0,04 RON
(0%)
AUD
2,94 RON
(-0.02%)
JPY
0,04 RON
(+0.01%)
CZK
0,18 RON
(+0.01%)
INR
0,05 RON
(-0.07%)

Remedii pentru ieşirea din criză: puneţi America din nou la muncă prin stimularea economiei şi opriţi războaiele stupide!

– Cu doar câţiva ani în urmă, o puternică ideolo­gie – credinţa în pieţe libere şi lipsite de constrângeri – a dus lumea în pragul rui­nei. Chiar şi în perioada sa de vârf, de la începutul anilor 1980 până în 2007, capitalismul dereglementat de tip american aducea o bună­stare materială mai ridicată do­ar celor mai bogaţi din cea mai bogată ţară a lumii. Fapt este că pe parcursul ascensiunii de 30 de ani a acestei ideologii cei mai mulţi americani au constatat că an de an veniturile lor scad sau stagnează, scrie profesorul Joseph E. Stiglitz

 

În plus, creşterea producţiei din SUA nu era sustenabilă din punct de vedere economic. Pentru că o atât de mare parte din venitul naţional ajungea la atât de puţini, creşterea nu putea fi susţinută decât prin consum, finanţat, la rândul său, printr-un munte tot mai mare de datorii.

M-am numărat printre cei care au sperat că, într-un fel, criza financiară a predat americanilor (şi altora) o lecţie despre nevoia de mai multă egalitate, reglementare mai strictă şi un mai bun echilibru între piaţă şi guvernare. Din nefericire, nu a fost cazul. Din contră, o revigorare a teoriei economice de dreapta, alimentată ca de obicei de ideologie şi interese particulare, ameninţă din nou economia globală – sau cel puţin economiile din Europa şi America, unde aceste idei continuă să fie câştige teren.

În SUA, această reapariţie a dreptei, ai cărei adepţi încearcă să rescrie pe faţă legile fundamentale ale matematicii şi economiei, ameninţă să conducă forţat la o incapacitate de plată a datoriilor publice. În cazul în care Congresul ar mandata cheltuieli peste nivelul încasărilor, vom avea un deficit, iar acesta trebuie finanţat. Dar, în loc să compare atent beneficiile fiecărui program guvernamental de stimulare cu costurile impuse de creşterea impozitelor în scopul finanţării acelor beneficii, dreapta face tabula rasa – dar a nu permite datoriilor publice să crească înseamnă a forţa limitarea cheltuielilor la nivelul încasărilor din impozite.

Rămâne deschisă problema priorităţii cheltuielilor publice – dacă acele cheltuieli care finanţează dobânzile la datoria publică nu vor fi considerate o prioritate, incapacitatea de plată e inevitabilă. Mai mult, o reducere a cheltuielilor într-un moment de plină criză, indus de ideologia pieţelor libere, ar prelungi inevitabil declinul.

Acum un deceniu, în mijlocul unui boom economic, Statele Unite aveau un surplus atât de mare încât ameninţa să anuleze datoria publică. Nesustenabilele reduceri de impozite şi războaie, o recesiune majoră şi explozia cheltuielilor de sănătate – alimentată în parte de angajamentul Administraţiei George W. Bush de a da companiilor farmaceutice mână complet liberă în stabilirea preţurilor, chiar dacă în joc
erau banii publici – au transformat însă un surplus enorm într-un deficit-record pentru o perioadă de pace.

Remediile pentru situaţia deficitului decurg logic din acest diag­nostic: puneţi America din nou la muncă prin stimularea economiei; opriţi războaiele stupide; controlaţi cheltuielile militare şi cele cu medicamentele; creşteţi impozitele, cel puţin pentru cei foarte bogaţi. Doar că dreapta nici nu vrea să audă de vreuna dintre aceste idei, în schimb presează pentru noi reduceri de taxe pentru corporaţii şi cei bogaţi, alături de reducerea cheltuielilor de investiţii şi protecţie socială – o reducere care pune în pericol viitorul economiei americane şi face ţăndări ce-a mai rămas din contractul social. Între timp, sectorul financiar american a făcut un lobby intens pentru a se elibera de reglementări, astfel încât să se poate reîntoarce la practicile sale anterioare, dezastruos de neglijente. Continuarea în România Liberă

Joseph E. Stiglitz este profesor la Columbia University. A primit Premiul Nobel pentru economie şi a scris cartea „Freefall: Free Markets and the Sinking of the Global Economy (În cădere liberă: pieţele libere şi scufundarea economiei globale)”

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata