Serbia-Kosovo: vor schimba progresele în negociere poziţia celor cinci ţări din UE care nu recunosc independenţa?

Procesul de negociere dintre Belgrad şi Pristina a condus la primele acorduri concrete privind registrele populaţiei civile în Kosovo, libera circulaţie şi recunoaşterea diplomelor de studiu între Serbia şi Kosovo, care vor intra în vigoare din noiembrie.

În pofida unui impact pozitiv asupra vieţii de zi cu zi în Kosovo, mulţi critică lipsa de viziune politică a guvernului Thaci. Oare progresele vor reuşi să schimbe atitudinea celor cinci ţări din UE reticente să recunoască independenţa Kosovo?, se întreabă o amplă analiză publicată de portalul Osservatorio sui Balcani, în ediţia de marţi 919 iulie 2011).

La începutul lunii iulie, diplomaţii de la Belgrad şi Pristina au anunţat primele rezultate ale procesului de negociere.

Cu medierea UE, ambele părţi au ajuns la Bruxelles la un acord privind trei puncte care ar trebui să amelioreze calitatea vieţii cetăţenilor din Kosovo şi Serbia, s loganul real al dialogului dintre ele.

Acordurile constituie primul rezultat real al unui proces de acest tip între Belgrad şi Pristina, de la sfârşitul războiului, în iunie 1999.

Şeful echipei de negociere din Kosovo, Edita Tahiri, susţine că ele sunt primul pas spre recunoaşterea Kosovo de către Serbia. O poziţie împărtăşită de premierul Hashim Thaci, care a adoptat deplin calea dialogului, în pofida criticilor puternice de acasă.

O moţiune introdusă de opoziţia kosovară în Parlamentul de la Pristina, la 14 iulie, nu a reuşit să suspende dialogul cu Serbia. Majoritatea deputaţilor din coaliţia de guvernare au votat împotriva moţiunii şi în favoarea dialogului, argumentând că acest lucru va duce mai devreme sau mai târziu la recunoaşterea Kosovo de către Serbia. Thaci a definit cererea de anulare a dialogului drept una de izolare.

Între timp, la Zvecan /nordul Kosovo) reprezentanţii municipalităţilor sârbe din Kosovo au cerut să se pună capăt dialogului Serbia-Kosovo, susţinând că este împotriva intereselor sârbilor şi că favorizează crearea unui nou stat albanez în Balcani.

Citeste si:  Toxină cancerigenă în laptele din Balcani

Thaci spune că dialogul constituie un standard în relaţiile dintre state în Europa şi, prin urmare, deschide o perspectivă europeană clară pentru Kosovo şi Serbia.

Dar oare aşa stau lucrurile?, se întreabă analiza. Este adevărat că acesta este un pas înainte pentru Serbia în întărirea relaţiilor sale cu Bruxellesul, având în vedere că dialogul a început după o rezoluţie coordonată UE-Serbia pe lângă Consiliul de Securitate al ONU.

„Dialogul pentru ameliorarea vieţii oamenilor”, cum a fost curând botezată de mass-media, a urmat sentinţei Curţii Internaţionale de Justiţie /CIJ/, care a decis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu încalcă dreptul internaţional.

După colapsul unuia dintre pilonii sprijiniţi de diplomaţia sârbă, în opinia multora din Kosovo dialogul este acum noua „mantră” a Belgradului pentru menţinerea status quo-ului în Kosovo şi apropierea Serbiei de UE. Această abordare constructivă faţă de Kosovo, după cât se pare, va aduce Serbiei statutul de ţară candidată până la sfârşitul anului, mai ales după arestarea lui Ratko Mladic.

Care este poziţia Kosovo în cadrul dialogului? Oare progresele vor schimba poziţia sa faţă de procesul de integrare europeană şi vor reuşi să modifice atitudinea celor cinci ţări din UE reticente să recunoască independenţa Kosovo? În cele din urmă cum va fi măsurat gradul de succes în procesul de negociere în cazul Kosovo?

Din păcate, niciuna din aceste întrebări nu a fost ridicată de guvern, care se ascunde în spatele „perspectivei europene”, pe care o conferă dialogul Pristinei.

Iniţial, instituţiile kosovare s-au grăbit să accepte dialogul, imediat după rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, fără a preciza însă ce intenţionează să obţină în urma lui.

Citeste si:  Georgia, noua bătaie de cap a candidaţilor Obama şi McCain

Potrivit diplomaţilor de la Pristina, kosovarii sunt interesaţi să discute problemele care le ameliorează viaţa şi nu despre suveranitate sau oricare alt subiect ce pune în discuţie ideea de stat.

Temele în discuţie sunt energia, comerţul, telecomunicaţiile, persoanele dispărute. Cu toate acestea, guvernul a denaturat natura acordurilor care sunt, în general, obligatorii pentru state, definindu-le concluzii şi clasificându-le drept rodul unor acorduri bilaterale, care nu trebuie adoptate de Parlamentul kosovar.

Suveranitatea Kosovo nu a fost probabil afectată de primele trei acorduri convenite la Bruxelles, dar statul kosovar nu a ieşit întărit în urma dialogului, relevă analiza.

Primul acord, potrivit căruia Pristina va obţine doar copii ale registrelor civile, confirmă poziţia Belgradului, potrivit căreia Kosovo face parte din Serbia iar registrul rămâne în mâinile „proprietarului legitim”.

Legat de acordul privind libera circulaţie, cetăţenii kosovari vor avea acces liber pentru prima dată în Serbia, dar prezentând cărţile de identitate şi nu paşapoartele emise de Kosovo. În mod similar, maşinile cu număr kosovar vor trebui să aplice o plăcuţă de înmatriculare temporară în timp ce circulă pe teritoriul Serbiei.

În ceea ce priveşte diplomele de studiu, o terţă parte va acredita titlurile universitare eliberate de universităţile kosovare. Prin urmare, indirect, Serbia va continua să nu recunoască unele instituţii kosovare, subliniază analiza.

Acordurile au declanşat multe reacţii. În Serbia, conducerea politică a lui Tadic a fost acuzată că a făcut primul pas spre recunoaşterea Kosovo, în timp ce la Pristina, guvernul lui Thaci este acuzat că a cedat o parte din propria suveranitate vecinei nordice.

Uimind pe mulţi, preşedintele Parlamentului, Jakup Krasniqi, coleg de partid cu Thaci, a declarat că se numără printre criticii acordurilor convenite. Krasniqi se opune ideii ca kosovarii să treacă graniţa sârbă doar cu cartea de identitate şi a definit graniţa cu Serbia o „linie administrativă”.

Citeste si:  Ungaria va construi un gard de 4 metri de-al lungul frontierei cu Serbia pentru a opri imigraţia ilegală

În plus, el este împotriva restituirii doar a copiilor registrelor civile şi cadastrale.

Mişcarea de opoziţie „Vetevendosje”, care a organizat dezbaterea privind dialogul în luna mai, afirmă că acordurile nu au o natură internaţională şi slăbesc suveranitatea statală a Kosovo faţă de Serbia.

Bruxellesul a exercitat presiuni asupra Kosovo pentru ca acesta să se angajeze în dialog, în timp ce ar fi trebuit să insiste mai mult asupra Serbiei pentru ca aceasta să-şi schimbe atitudinea negativa faţă de Kosovo, consideră analiza.

Kosovo depune încă eforturi pentru a convinge şi alte state, în afara celor 76 care au făcut acest pas, să recunoască independenţa sa.

Până la un punct, mulţi au susţinut că încetineala cu care comunitatea internaţională recunoaşte independenţa Kosovo a fost legată de aşteptarea deciziei CIJ cu privire la legalitatea declaraţiei de independenţă a Pristinei.

În pofida faptului că decizia CIJ din septembrie 2010 este substanţial în favoarea Kosovo, de atunci au existat doar şase noi recunoaşteri.

Kosovo nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte intrarea în organizaţii internaţionale, pe lângă faptul că nu s-a dovedit în măsură să păstreze sprijinul organizaţiilor din care face deja parte.

Dialogul s-a dovedit o urgenţă pentru Pristina, care a organizat alegeri anticipate în iarnă, cu un proces electoral complex, încheiat cu alegeri prezidenţiale turbulente.

Acum este mai clar ca oricând că diplomaţia de la Pristina acţionează în esenţă pe baza instrucţiunilor de la Bruxelles, încercând să mulţumească toate părţile implicate, dar fără a adopta o poziţie proprie, relevă portalul. Cu alte cuvinte, Kosovo şi-a lansat încă o dată undiţa şi aşteaptă acum să vadă ce îi rezervă viitorul.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close