De ce este atât de valoroasă Sarmizegetusa? – câteva lămuriri pentru toţi cei care se întreabă „oare ce-i adunătura aia de bolovani?”

– Dincolo de indignarea sau gustul amar pe care, inevitabil, îl simţi atunci când afli că nişte constructori au intrat cu excavatorul distrugând o porţiune de 30 de metri din zidul de vest al cetăţii dacice Sarmizegetusa, apare şi o întrebare firească: cum se poate ca nişte români (fie ei chiar şi repetenţi la lecţiile de istorie) să dea buzna, fără nici o autorizaţie, şi să distrugă „de la sine putere” un sit-monument UNESCO? Cum se poate să vezi că din pământul răscolit ies la suprafaţă obiecte ceramice din locuinţele dacice, iar tu, ca om şi ca român, să continui cu distrugerea, sperând că poate nu te vede nimeni? Oare cum s-a ajuns la un asemenea grad de prostie şi indiferenţă?

De ceva timp încoace mă chinui să găsesc un răspuns – altul decât cel pe care tot îl aud pe buzele oamenilor – „sistemul este de vină, politicienii, corupţia, Băsescu!”. Nu neg că este şi aici un sâmbure de adevăr, dar în acelaşi timp îmi dau seama că într-o astfel de abordare ne complacem de ani buni şi văd că nu se schimbă nimic… Din contră, parcă neghiobia e tot mai mare, de la o zi la alta!

Iar în spatele acestei neghiobii se află o MARE LIPSĂ de cultură, o înstrăinare de valorile neamului nostru sau mai bine-zis o necunoaştere a lor. Pentru că cel care a „intrat cu ciubotele” în Sarmizegetusa ca s-o distrugă, ar fi avut o urmă de bun simţ dacă (ŞI NUMAI DACĂ) ar fi ştiut o fărâmă din istoria acestei cetăţi.

Pentru el şi pentru toţi cei ca el, care privesc Sarmizegetusa ca pe o „adunătură de bolovani din care nu înţelegi mai nimic”, voi reda în continuare câteva fragmente din cartea „Munţii dacilor. Călătorii pe plaiurile regeşti ale Sarmizegetusei” (Dan Oltean, 2008), cu speranţa că se vor mai lumina:

 

„Utilizând studiile interdisciplinare pentru a analiza vestigiile Sarmizegetusei am ajuns la concluzia că proiectul de ridicare a acesteia a început încă din anul 65 î.Ch. După ce Burebista şi Deceneus (n.r. înţeleptul preot al dacilor) i-au disciplinat pe daci şi au învins armatele romane în Balcani, pe cele celtice de dincolo de Tisa, bogăţia şi prestigiul celor doi conducători au sporit foarte mult. Era nevoie şi de o confirmare şi în plan arhitectural-simbolic a acestui proiect de extindere a stăpânirii dacice. Încununarea acestui plan a fost Sarmizegetusa Regia.

Aşezarea templelor în incinta sacră a Sarmizegetusei s-a făcut după imaginea pe care o ofereau planetele pe cer în preajma solistiţiului de vară din anul 65 î.Ch. Exact cu un an înainte planetele erau înşirate pe cer tocmai în ordine inversă decât acum. A urmat o eclipsă de soare şi ordinea planetelor s-a schimbat total.

Planetele apăreau una după alta înainte de răsăritul soarelui, în dimineaţa solistiţiului de vară din anul 65 î.CH. Ordinea ivirii divinităţilor pe cer a fost: Marte, Saturn, Jupiter, Mercur, Venus şi Luna. Divinităţile planetare asistau la naşterea unei noi capitale: Sarmizegetusa Regia. […]

Templele dacice sunt adevărate case ale nemuririi. În aceste lăcaşuri sufletul era învăţat să-şi păstreze puritatea în lumea pământească, să se desprindă de trup în momentul morţii şi apoi să se înalţe spre zonele divine. […]

În absolut toate cetăţile dacice avem o simbioză perfectă între arhitectura sacră şi cea militară. Nu există nici o cetate cu ziduri de piatră cioplită din vremea lui Burebista la care să nu apară şi sanctuare cu baze din calcar.

Analiza datelor de arhitectură sacră pe care le preuspun templele dacice nu face decât să confirme faptul că în jurul acestor construcţii erau concentrate elitele spirituale ale dacilor. Practic, aici, se confirmă mai mult ca oriunde altundeva că: „nimeni nu intră în templu dacă nu ştie geometrie”. Templele ridicate pe vremea lui Deceneus şi a urmaşilor săi respectă mai multe criterii clasice ale arhitecturii sacre. Aici vom aminti doar proporţiile, orientarea sanctuarelor şi prezenţa numărului de aur.

La Sarmizegetusa, proporţiile la sanctuarele patrulatere sunt 3; √3 (triunghiul lui Timeu) la două sanctuare; √2 şi 1,272 (triunghiul piramidei).

Secţiunea de aur: 21/13 (picioare), numărul de aur: 1,618 şi triunghiul de aur apar la cel mai complex monument de arhitectură sacră al dacilor: sanctuarul mare circular de la Sarmizegetusa Regia (foto)

Acesta funcţiona ca sanctuar panteon. Construcţia redă în piatră imaginea universului aşa cum şi-l imaginau preoţii dacilor. La exterior erau stele fixe, apoi urmau în acelaşi cerc sferele planetare, inclusiv sfera solară. Al treilea cerc al acestui sanctuar, actualmente construit cu stâlpi din lemn, reprezintă cercul lunar, cel mai aproape de pământ. Pământul în concepţia teologilor daci era de forma unui ou. Jumătatea vizibilă a pământului era îndreptată spre sud, iar cealaltă, invizibilă, era ascunsă de apele oceanului planetar. […]

Istoria dacilor scrisă de C.Daicoviciu şi de discipolii săi este una redactată pe placul tovarăşilor comunişti şi nu de dragul adevărului.

În ultima perioadă a vieţii sale, Lucian Blaga a fost interesat de civilizaţia şi de religia dacilor. L-a însoţit de mai multe ori pe C.Daicoviciu pe şantierele din munţi. În romanul autobiografic Luntrea lui Charon, roman ce se încheie cu descrierea unei excursii la Grădişte şi cu un poem omonim, la un anumit moment Blaga îl pune să se confeseze chiar pe C.Daicoviciu despre cum mistifica acesta istoria:

Pietrele acestea rotunde sunt chiar baze de coloane. Suntem aici evident în mijlocul unui templu. Când l-am dezgropat în 1946, credeam că nu e voie s-o spunem, ca să nu se supere Marx. Muşamalizam adevărul istoric spunând studenţilor că aici ar fi fost un hambar de grâne (p.188, ediţia din 1990). […]

Conchistadorii antichităţii, romanii, au ras de pe faţa pământului capitala Daciei. Au incendiat sanctuarele, apoi le-au bătut cu barosul, nelăsând nici o piatră nezdrobită. Acesta era procedeul magic de alungare a zeilor din temple. Este un caz exterm în care invadatorii s-au războit nu numai cu soldaţii daci, ci şi cu religia locului. Fenomene similare, unde credinţele religioase i-au ţinut în loc pe romanii invadatori, s-au mai petrecut doar la Cartagina şi la Ierusalim.

După ce au omorât oamenii, au izgonit divinităţile, conchistadorii de acum 1900 de ani au furat tot aurul pe care l-au găsit. […]

Ceea ce nu au jefuit romanii şi apoi austriecii în anii 1803-1804, a intrat în raza de detecţie a jefuitorilor autohtoni de după 1990. S-au extras din zona Sarmizegetusei tezaure inestimabile din aur şi argint, s-au distrus încă o dată vestigii care puteau fi investigate cu mijloacele tehnologice alte mileniului trei. Într-o Românie în care în ultimii 20 de ani aproape toţi s-au îmbogăţit făcând afaceri cu instituţiile statului ori furând cu complicitatea acestor instituţii, şi aici, la Sarmizegetusa, lucrurile s-au petrecut la fel ca în centrul Bucureştiului.

Ca şi la Bucureşti, unde nu a fost prins nici un corupt, nici aici la Sarmizegetusa, după 20 de ani de jaf, nici măcar un căutător de comori nu a fost prins de poliţie şi nu a fost condamnat de către justiţie.

Diferenţa dintre jaful de acum 1900 de ani produs de romani şi cel de acum constă în faptul că atunci chiar instituţiile statului roman au provocat jaful din capitala dacică, iar acum el este îngăduit cu complicitatea slujbaşilor din instituţiile statului român […]”.

Argumentele care stau să susţină care este valoarea cetăţii Sarmizegetusa Regia (alături de toate celelalte cetăţi dacice), sunt departe de a fi epuizate. Multe dintre ele sunt încă pe cale de a fi descoperite, de cei care iubesc cu adevărat aceste locuri şi îi cinstesc cum se cuvine pe strămoşii noştri daci. Astfel de oameni sunt cei care păşesc cu sfială printre aceste pietre, pentru că au aflat că ele pot vorbi…

 

Citește și
3 Comentarii
  1. Dorin spune

    Poate indrazneste cineva sa comenteze!!!!!!!!!…

  2. Ioan Popescu spune

    va informez ca buldozere au intrat si in cetatea medievala a severinului, unde au rupt zidurile de aparare intr-un proiect de „restaurare” finantat de UE…

  3. Acantha spune

    Nu e vorba aici despre necunoastere sau neinformare ci…despre bani. Pentru bani romanii nostri isi distrug si parintii nu numai istoria. Pentru unii lucrurile sfinte si strabunii nu conteaza…banul primeaza.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.