Şeful DAE: Propunerea CE privind majorarea finanţării proiectelor ajută România în respectarea ţintei de deficit – interviu

Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu, a acordat un interviu AGERPRES privind absorbţia fondurilor europene de către România. El a explicat cea mai nouă propunere de reglementare a Comisiei Europene privind majorarea contribuţiei Uniunii Europene la proiectele realizate de beneficiarii din şase state membre, printre care şi România, şi s-a referit şi la variantele care ar putea fi luate în calcul la nivelul Guvernului pentru crearea viitorului minister privind absorbţia fondurilor comunitare.

De asemenea, şeful DAE a vorbit şi despre deficienţele României în absorbţia fondurilor comunitare.

AGERPRES: Domnule ministru, Comisia Europeană propune reducerea cofinanţării naţionale a proiectelor pe fonduri europene pentru şase state, inclusiv România. În ce măsură poate ajuta România o asemenea reglementare pentru majorarea gradului de absorbţie a fondurilor europene?

Bogdan Mănoiu: Comisia Europeană, la 1 august, a adoptat o propunere de modificare a unui întreg pachet de reglementări privind fondurile europene. Iniţial, s-a făcut vorbire de un singur regulament, respectiv Regulamentul 1083 din 2006 privind fondurile structurale, adică Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi Fondul Social European. Nu. Pachetul de propuneri vizat de Comisie are în vedere să acopere o plajă mai largă, inclusiv Fondul European pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit. Cu alte cuvinte, sunt avute în vedere toate fondurile structurale.

Reglementarea pe care o propune Comisia Europeană prevede creşterea contribuţiei bugetului comunitar la finanţarea proiectelor europene, până la 95%, lăsând o marjă de contribuţie naţională de 5%, faţă de 15% în prezent.

Se acordă statelor membre vizate un beneficiu de 10 puncte procentuale, marjă de manevră din bugetul naţional, un plus pe care îl pot folosi în continuare la finanţarea proiectelor europene. Ce trebuie reţinut din propunerea Comisiei? Pe de-o parte, beneficiarele acestei propuneri – dacă va deveni normă europeană – sunt 6 state: din zona non-euro, alături de România, se află Letonia şi Ungaria, iar în zona euro Grecia, Irlanda şi Portugalia.

AGERPRES: De ce a fost inclusă România?

Bogdan Mănoiu: Pentru că principala condiţie pe care se sprijină aceste propuneri, viitoare reglementări, este aceea că statele vizate au fost sau sunt în relaţii de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene, în condiţiile combaterii crizei economice şi financiare. Cu alte cuvinte, există programe de asistenţă financiară şi programe de ajustare macroeconomică acceptate de statele vizate, în raport de Comisia Europeană.

AGERPRES: Revenind la cazul României, măsura includerii României între aceste state are legătură cu acordul cu Uniunea Europeană…

Bogdan Mănoiu: Categoric. Este condiţia esenţială pentru a deveni eligibili în acest context. Ce ar trebui ştiut de la bun început este că Executivul european este ambiţios în privinţa noilor reglementări, doreşte ca ele să fie adoptate de Consiliu şi Parlamentul European până la finalul anului 2011, astfel încât să înceapă să producă efecte cât mai curând.

AGERPRES: Ce şanse sunt, din punct de vedere politic, să treacă?

Bogdan Mănoiu:
Cred că mari, pentru că există deja o condiţie favorizantă: statele vizate sunt deja în raporturi de colaborare, de asistenţă acordată de Comisia Europeană. Mai mult decât atât, în ceea ce priveşte România, rezultatele ultimei misiuni sunt îmbucurătoare. Cu alte cuvinte, România a făcut dovada capacităţii sale de a îndeplini condiţiile din programul de ajustare macroeconomică, iar Comisia vine cu un plus de sprijin, în planul absorbţiei fondurilor europene.

Ca impact bugetar, volumul total avut în vedere de Comisie este de 2,88 miliarde de euro, iar România, între cele 6 state membre, ar fi a doua după suma preconizată a fi absorbită, cu 714 milioane de euro. Prima este Grecia, cu 879 milioane de euro, apoi Portugalia, cu 629 de milioane de euro, Ungaria, cu 308 milioane de euro, Letonia, 255 de milioane de euro, Irlanda, cu 98 de milioane de euro.

AGERPRES: Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, compara această propunere cu un Plan Marshall pentru statele Uniunii Europene mai puţin dezvoltate. În ce măsură se poate asemăna cu Planul Marshall?

Bogdan Mănoiu: Nu cred că este deloc exagerată afirmaţia preşedintelui Comisiei Europene. În opinia mea strict personală, consider că este o propunere extrem de importantă pentru toate cele şase state şi, în special, pentru România. În cazul în care aceste propuneri devin normă, se va elibera o sumă foarte importantă pentru România, care va putea fi folosită în continuare pentru absorbţie, pentru finanţarea proiectelor europene.

Poate aş face o mică observaţie la afirmaţia preşedintelui Comisiei Europene, fără a-i minimaliza în niciun fel importanţa, este de fapt o continuare a acestui Plan Marshall pentru zonă. Primul set de măsuri prin care s-a venit în întâmpinarea României a fost reflectat în Acordul de asistenţă pentru echilibrarea balanţei de plăţi, încheiat în anul 2009.

A fost o formă foarte importantă de sprijin. Faptul că acest program de sprijin a dat roade, iar România a dovedit capacitatea sa de a îndeplini ţintele prevăzute în programul de ajustare este reflectat tocmai în decizia Comisiei Europene de a veni cu un nou pachet de sprijin, care vizează acordarea unor rezerve suplimentare.

AGERPRES: Domnule ministru, pentru că am vorbit despre domnul Barroso, în luna iunie preşedintele Comisiei Europene a trimis o scrisoare prim-ministrului Emil Boc, în care se plânge că stadiul absorbţiei fondurilor comunitare de către România este foarte redus, a ajuns în jurul a 3%. În ce măsură poate România să valorifice această prevedere europeană, în cazul în care va fi adoptată de Legislativul european?
Avem noi o problemă cu bugetele pentru cofinanţare, pentru că am înţeles că problema ar fi mai degrabă în zona de implementare a proiectelor, de achiziţii publice pe fonduri europene?

Bogdan Mănoiu: Da. Cred că ambele aspecte fac parte dintr-o abordare comună. Nu trebuie uitat nici că suntem la începutul exerciţiului de absorbţie a fondurilor. Sunt state vechi cu probleme de natură similară. Cred că ar trebui micşorată presiunea pe Guvern din acest punct de vedere, nu pentru a încerca să-l absolvim de – hai să spunem – nişte neajunsuri evidente, nu acesta este sensul, dar s-au concentrat foarte mult criticile pe slaba performanţă a Guvernului, în condiţiile în care s-au făcut paşi importanţi pentru redresare şi chiar Comisia Europeană a fost de acord cu acest lucru.

Pentru a vă da exemplul unei astfel de măsuri adoptate recent, în şedinţa de Guvern de joi au fost adoptate trei acte normative cu impact asupra îmbunătăţirii întregului mecanism de absorbţie a fondurilor. Se referă la stabilirea mai precisă a atribuţiilor de control ex ante ale ANRMAP (Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice). Apoi, în ceea ce priveşte mecanismul de gestionare a instrumentelor structurale, la iniţiativa ACIS (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale), a fost adoptat un act normativ care stabileşte cu mai mare precizie delimitarea atribuţiilor dintre diversele structuri. (…)

În evaluarea extrem de aspră care se face la adresa Guvernului trebuie avut în vedere şi faptul că legislaţia europeană care guvernează utilizarea acestor fonduri nu reflectă în totalitate capacitatea în acest caz a României. Regulamentul european nu mai are nevoie de lege de transpunere, intră direct în ordine internă şi este aplicabil din momentul adoptării. Există circumstanţe reflectate în aceste regulamente care creează dificultăţi României în accesarea fondurilor.

Bineînţeles, există dificultăţi şi pe alte părţi: nefolosirea fondurilor de către autorităţile locale, lipsa capacităţii de a utiliza cofinanţarea sau există momente când resursele bugetare sunt insuficiente şi acestea duc la blocaje în derularea proiectelor. Există dificultăţi de alt ordin, care ţin de nerespectarea în totalitate a legislaţiei privind achiziţiile publice. Dar mai există un capitol, acela al dificultăţilor intrinseci, structurale, care se regăsesc în legislaţia europeană.

AGERPRES: Care credeţi că va fi influenţa acestei propuneri europene asupra absorbţiei fondurilor comunitare?

Bogdan Mănoiu: Propunerea vizează suplimentarea rambursărilor de la Comisia Europeană cu 10 puncte procentuale peste rata de finanţare din partea bugetului Uniunii. Cu alte cuvinte, vizează cererile de rambursare deja transmise Comisiei Europene, începând cu mai 2009 până în prezent.

Altfel spus, ca exemplu, pentru un proiect oarecare, pentru care rata de finanţare de la bugetul Uniunii a fost de 85% se creşte la 95%, iar cele 10 puncte procentuale se vor reflecta în sume care vor fi transmise de la Comisia Europeană. Cu alte cuvinte, sunt proiecte deja în derulare, pentru care au fost efectuate declaraţii de plată şi au fost emise cereri de rambursare din partea Comisiei Europene – ele se vor traduce în surplus de resurse financiare.

Apoi, referitor la evoluţia ratei de absorbţie, bugetul României se află în continuare sub monitorizare. Guvernul României are în continuare obligaţia de a lua toate măsurile de a înscrie deficitul bugetar în anumite limite. Pentru anul viitor, se preconizează că deficitul bugetar trebuie să scadă sub 3%, astfel încât chestiunea stabilirii cofinanţării rămâne delicată, iar acest surplus de resurse financiare este bine-venit.

AGERPRES: Mai despovărează practic bugetul în privinţa ţintei de deficit, spuneţi…

Bogdan Mănoiu: Categoric. Şi ajută în dinamica desfăşurării proiectelor, pentru că un mare handicap constatat este că ele se desfăşoară cu intermitenţe, într-un ritm relativ lent şi chiar se pot bloca, din cauza lipsei resurselor financiare la acel moment. Or, dacă aceste resurse din partea Comisiei Europene vor vei la timp, ele vor acoperi tocmai acest deficit care se poate crea involuntar, deci un deficit de resurse care se poate înregistra la un anumit moment şi care poate bloca desfăşurarea unor proiecte.

AGERPRES: Recent, Ministerul de Finanţe a emis două ordine prin care s-a dispus revenirea prefinanţării din partea statului, la proiecte europene, de la 30-40% la valoarea iniţială de 10-20%, cât era stabilită înainte ca Guvernul să o majoreze. De asemenea, beneficiarilor li se retrag prefinanţările neutilizate nici măcar parţial în primele patru luni de la acordare. Măsurile au fost justificate de autorităţi prin faptul că beneficiarii nu transmiteau cereri de rambursare, nu efectuau plăţi din banii primiţi. De aceea vă întreb dacă e o problemă de fonduri sau de utilizare a lor?

Bogdan Mănoiu: Cred că ambele ipoteze sunt valabile, dar sunt constatate la niveluri diferite. Ştiu că există într-adevăr problema necheltuirii fondurilor, dar, pe de altă parte, există, într-adevăr, în continuare, problema asigurării resurselor financiare. Acesta este motivul pentru care Guvernul a adoptat joi un act normativ privind alocarea unui plus de resurse financiare pentru ordonatorii principali de credite care gestionează autorităţi de management, aproximativ 600 de milioane de euro. Revenind la întrebarea dumneavoastră, ambele ipoteze sunt reale, dar ele sunt întâlnite pe paliere diferite.

AGERPRES: Domnule ministru, recent, coaliţia de guvernare şi premierul Emil Boc s-au exprimat pentru înfiinţarea unui nou minister, privind absorbţia fondurilor europene. Care ar trebui să fie atribuţiile acestui minister pentru amplificarea absorbţiei fondurilor comunitare?

Bogdan Mănoiu: Intrăm pe un teren speculativ. De aceea, fac precizarea de la bun început că tot ceea ce voi expune reflectă o opinie strict personală. Prima remarcă ar fi că suntem încă departe de finalizarea acestei discuţii. Nu mă îndoiesc că discuţia va fi reluată odată cu reluarea activităţii Parlamentului. Nu aş vrea să reiau toate ipotezele, pentru că le cunoaşteţi şi dumneavoastră: se vorbeşte despre înfiinţarea unui minister, a unui post de coordonator sau, după un alt model, preluarea de către un minister existent a atribuţiilor suplimentare în privinţa fondurilor.

Deci, există o listă de astfel de idei care au fost generate de o situaţie limpede, clară, reflectând necesitatea de a creşte absorbţia fondurilor, alături de măsurile deja luate sau în curs de a fi adoptate – această idee de înfiinţare a unei structuri sau post de coordonator. Ce am făcut noi în acest sens, cum am ajutat Guvernul? Am examinat modelele care au fost vehiculate şi prin intermediul presei şi anume modelul polonez şi modelul bulgar. În modelul polonez, Ministerul Dezvoltării are un rol foarte important de coordonare. În modelul bulgar, există într-adevăr un ministru pentru fonduri, care are mai degrabă un rol de coordonare faţă de nişte structuri existente.

Este un ministru fără portofoliu, dar este membru cu drepturi depline în Guvern, însă are mai degrabă funcţii de coordonare. Cred că esenţa actului normativ bulgar este aceea că stabileşte o foarte strânsă cooperare între structurile deja existente, iar cel care asigură coordonarea deasupra acestor instituţii este acest nou ministru pentru fonduri europene.

Mi-e greu să spun care dintre modele ar fi potrivit pentru România. Aici, după ştiinţa mea, dar este posibil să mă înşel, nu a existat până acum o discuţie într-un cadru instituţional. De aceea, spun că această chestiune este departe de a fi tranşată. Desigur că poate fi tranşată foarte repede, poate după reluarea activităţii Parlamentului, se vor întruni aceste condiţii – crearea unui cadru instituţional, vor fi puse toate ipotezele pe masă şi pe baza unui studiu de fundamentare probabil că se va ajunge la o soluţie pe termen imediat.

AGERPRES: Să revenim puţin la modelul polonez pe care l-aţi invocat. Spuneaţi că acolo Ministerul Dezvoltării are atribuţii în coordonarea fondurilor europene de la toate autorităţile de management. În cazul acesta, s-a discutat poate în cadru informal ca şi la noi să fie promovată o astfel de soluţie?

Bogdan Mănoiu: Din câte ştiu eu, nu. A fost doar evocat acest model, dar s-a insistat mai mult pe modelul bulgar. Mă raportez doar la relatările din presă, altfel, în cadru oficial, nu. Mai precis, nu am participat eu la nicio astfel de întâlnire în care să se fi abordat subiectul în cadru oficial.

AGERPRES: Ce rol ar putea avea Departamentul pentru Afaceri Europene în relaţia cu un astfel de minister?

Bogdan Mănoiu: În măsura în care noua structură – sau ceea ce se va crea – va fi focalizată pe fonduri europene, nu cred că ar exista o suprapunere, ci o complementaritate, pentru că DAE nu are atribuţii în privinţa fondurilor.

Sigur, are atribuţii în privinţa legislaţiei privind absorbţia fondurilor, dar în partea operaţională DAE nu are atribuţii. Aici ar exista o complementaritate, Departamentul are trei mari funcţii: participarea României la procesele de negociere asupra legislaţiei europene, iar în a doua fază, după ce legislaţia este aprobată la nivelul Uniunii şi în măsura în care presupune transpunere, asigură internalizarea acestor norme în legislaţie, prin coordonarea proceselor de transpunere.

Într-o a treia etapă, şi aceasta constituie o atribuţie exclusivă a DAE, asigură apărarea Guvernului în faţa Curţii Europene de Justiţie în cazul în care Comisia Europeană consideră că o normă nu a fost bine aplicată sau transpusă. Cu alte cuvine, 99% din activitatea DAE este de ordin juridic.

AGERPRES: Cunoaşteţi speculaţiile care se fac privind ocuparea viitoarei funcţii de ministru pentru coordonarea absorbţiei fondurilor europene. Numele dumneavoastră a fost vehiculat la nivel informal, în presă. Ne puteţi spune dacă a existat o discuţie formală sau informală la nivel de decidenţi, în sensul acesta?

Bogdan Mănoiu: În ceea ce mă priveşte, eu nu am participat la nicio astfel de întâlnire la care să se fi abordat chestiunea numelor. Cunosc din presă, de asemenea, şi din declaraţiile prim-ministrului, ale preşedintelui României că au fost discuţii legate de nume sau că au fost deja reţinute nume sau un nume, dar eu nu am participat la nicio astfel de întâlnire.

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.