Mitropolitul Andrei Andreicuţ, la celebrarea hramului Mănăstirii Nicula: „În suflet ducem tărie şi cerească bucurie”

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, ÎPS Andrei Andreicuţ, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, în care evidenţiază însemnătatea deosebită a marii sărbători creştine a Adormirii Maicii Domnului, referindu-se, totodată, la celebrarea specială a hramului Mănăstirii Nicula, de la 15 august.

Înaltul ierarh va rosti, cu acest prilej, prima predică în vestitul aşezământ monahal, după întronizarea sa în rangul de mitropolit. ÎPS Andrei Andreicuţ spune că toţi cei care participă la marea sărbătoare de la Nicula se vor întoarce acasă „cu mult mai buni”, un creştin adevărat fiind cel ce face mereu fapte demne de cinstire.

Mitropolitul Andrei Andreicuţ îi va avea alături, la marea ceremonie creştină, pe episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Vasile Someşanul, episcopul Giurgiului, Ambrozie Meleacă, episcopul Caransebeşului, Lucian Mic, episcopul Severinului şi Strehaiei, Nicodim Nicolaescu, şi episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie Georgiu. ÎPS Andrei Andreicuţ spune că şi în anii următori vor fi invitaţi ierarhi din Sfântul Sinod „ca să se bucure şi ei de sărbătoarea noastră şi noi de prezenţa lor şi toţi unii de alţii”.

ÎPS Andrei Andreicuţ aminteşte câteva dintre proiectele pe care le preconizează în misiunile pastorale din acest an şi din cei următori.

 

AGERPRES: Sărbătoarea creştină a Adormirii Maicii Domnului este celebrată în fiecare an într-un mod deosebit la Mânăstirea Nicula, unde vin tot mai mulţi pelerini din întreaga ţară. Cum este pregătit acest moment de reculegere, dar şi de încredere în marile valori creştine?

Mitropolitul Andrei Andreicuţ: Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este precedată de un post de două săptămâni, perioadă de pregătire sufletească, ce presupune şi abţinerea de la bucate de origine animală. Dar postul de bucate nu are mare valoare fără postul de răutate.

În această perioadă de post, toţi creştinii buni se mărturisesc, îşi spovedesc păcatele şi îşi descarcă conştiinţa. Potrivit uneia dintre cântările de procesiune adresate Maicii Domnului, când creştinii se întorc la casele lor, după participarea la slujba de la mănăstire sau de la biserică, ei „şi-au îndreptat umbletul”, adică şi-au îndreptat viaţa.

Tot în această perioadă de post, rugăciune şi fapte bune de milostenie, creştinii participă, seară de seară, la slujba Paraclisului Maicii Domnului, care se oficiază în toate bisericile. Slujba Paraclisului este frumoasă, îi sensibilizează sufleteşte pe oameni şi crează o stare de interiorizare.

Oricând omul are o mâhnire sufletească să rostească Paraclisul Maicii Domnului! În perioada postului Sfintei Marii este mai des citit, iar creştinii care au timpul cuvenit vin în fiecare dimineaţă la Sfânta Liturghie. Duminica şi de sărbători creştinul bun participă nesmintit la Sfânta Liturghie.

 

AGERPRES: Evangheliile canonice nu oferă multe detalii despre viaţa Fecioarei Maria, totuşi lumea creştină, indiferent de confesiune, o venerează pentru calităţile sale deosebite, iar cele mai frumoase icoane sunt cele închinate Maicii Domnului.

Mitropolitul Andrei Andreicuţ: Biserica îi aşteaptă pe credincioşi în postul Adormirii Maicii Domnului să vină mai des la biserică şi să îşi îndrepte viaţa. Toţi, inclusiv clericii, trebuie să îşi îndrepte viaţa, să-şi sfinţească viaţa.

Perioada postului Maicii Domnului este şi un răstimp în care, cu ochii ţintă în sus, spre Născătoarea de Dumnezeu, realizăm cât de departe suntem încă de ceea ce ar trebui să fim. Maica Domnului este exemplul absolut de puritate, de ascultare, de rugăciune. În ea se acumulează toate virtuţile.

Pe bună dreptate, în perioada interbelică, un scriitor creştin, Lascaru Moldovanul, a scris o carte pe care a închinat-o Maicii Domnului şi la un moment dat spune că Născătoarea de Dumnezeu este modelul absolut de sfinţenie, prin însuşi numele ce-l poartă: Maria. Să analizăm numele Maicii Domnului format din cele cinci litere:

M. Prima literă, M, vine de la Miriam, sora Proorocului Moise, femeie credincioasă, care a prezis ca prooroc. Şi Maica Domnului Pururea Fecioară a avut o previziune a evenimentelor viitoare: când Arhanghelul Gavril i-a binevestit că îl va naşte pe Hristos, Maica Domnului, printre alte lucruri, precum încântarea de mărire adresată lui Dumnezeu, a spus şi lucrul acesta: „Iată, de acum mă vor ferici toate neamurile”.

A făcut o proorocire, pe care o împlinim şi noi în Postul Maicii Domnului. O fericim, de două milenii, pe Maica Domnului. În Maica Domnului sunt cuprinse absolut toate virtuţile femeilor credincioase din Vechiul Testament.

A. A doua literă, A, vine de Ana, soţia lui Elcana, mama proorocului Samuel. Această femeie credincioasă nu avea copii şi îşi dorea mult să aibă. A făcut o rugăciune insistentă la cortul lui Dumnezeu din Silo. Şi Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea şi i l-a dat pe Samuel. Maica Domnului este pururea rugătoare. A fost cel mai rugător om de sub soare.

R. A treia literă, R, vine de la Rahila, soţia lui Iacob cel cu 12 feciori. Biblia ne spune că Rahila era cea mai frumoasă femeie din antichitate. Or, Maica Domnului este prea frumoasă – o altă virtute din panoplia de virtuţi ce o înconjoară.

I. A patra literă, I, vine de la Iudita, o femeie vitează din Vechiul Testament. Are şi o carte în Vechiul Testament „Cartea Iuditei”. Israeliţii se aflau într-un mare impas, fiind asaltaţi de armata asiriană condusă de Nabucodonosor.

Căpetenia oştirii era un oarecare ofiţer Holofern, om crud care făcea ravagii. Bieţii israeliţi erau tare înspăimântaţi. Situaţia a fost salvată de femeia vitează şi credincioasă Iudita. Ea a finalizat confruntarea armată cu un act de vitejie: a intrat în cortul lui Holofern şi l-a răpus cu propria lui sabie. Maica Domnului este cel mai puternic luptător împotriva Holofernului celui spiritual, adică a Diavolului.

A. Ultima literă este A, din nou, care vine de data aceasta de la Abigail, a treia soţie a lui David, întruchipare a milosteniei. Pe vremea când proorocul David nu fusese încă întronat ca rege, era urmărit de duşmani. Mărşăluia, alături de ostaşii lui, prin locuri pustii. Erau înfometaţi şi însetaţi, iar Abigail a umplut saci de pâine şi burdufuri de apă şi i-a trimis proorocului acest dar în pustie.

În zilele noastre, în toate marile mănăstiri, dar mai ales în cele care au hramul Sfânta Maria, poporul credincios se adună la slujbă, îşi descarcă sufletul, se împărtăşeşte, ca să poată rezista pe mai departe în lupta cu greutăţile vieţii.

Pentru că este limpede şi trebuie să a afirmăm acest lucru esenţial: criza materială, care îi face pe oameni să ducă lipsă ori de una ori de alta, îşi are originea într-o gravă criză spirituală. Vedeţi, Maica Domnului a fost foarte discretă şi a trăit în umbra Mântuitorului, dar a spus o predică alcătuită dintr-o singură propoziţie, la nunta din Cana Galilei.

Se terminase vinul pentru meseni, iar Maica Domnului le-a spus gazdelor îngrijorate: „Faceţi ceea ce vă spune El”, adică ce le spune Iisus Hristos. A fost singura predică a Maicii Domnului. Tâlcuită, în context cu vremurile prezente, dacă s-ar face ceea ce ne-a spus Mântuitorul s-ar rezolva toate crizele din lume.

Nădăjduim că numeroşii pelerini care vin la Nicula, pe 15 august, să se folosească de această predică înţeleaptă. Alături de mine vor fi la Mănăstirea Nicula cinci episcopi şi vom încerca, împreună cu poporul cel drept credincios, să o preamărim pe Maica Domnului şi să venim toţi, de acolo, cu sufletul încărcat de har şi de bucurie. Aşa spun creştinii când se întorc acasă de la mânăstire: „În suflet ducem tărie şi cerească bucurie”.

 

AGERPRES: Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula, în jurul căreia s-a şi dezvoltat pelerinajul de la 15 august, este una dintre cele mai renumite din ţara noastră, iar localnicii se consideră binecuvântaţi pentru că se află mereu aproape de ea.

Mitropolitul Andrei Andreicuţ: Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului este un odor de mare preţ. Suntem privilegiaţi noi, cei ce suntem aproape de Nicula. Maica Domnului ne ocroteşte, iar Icoana Făcătoare de Minuni nu este doar o preţioasă relicvă istorică. Este locul unei prezenţe harice. Prin icoana Maicii Domnului se revarsă peste poporul binecredincios harul, ajutor şi binecuvântare.

 

AGERPRES: Înaltpreasfinţia Voastră va rosti, la celebrarea hramului Adormirea Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula, prima predică din acest vestit aşezământ monahal, după întronizarea în rangul de mitropolit. Este acesta un prilej deosebit de a le adresa creştinilor un ales cuvânt de învăţătură?

Mitropolitul Andrei Andreicuţ: Este un bun prilej pentru a le spune credincioşilor că Maica Domnului ne învaţă să facem ceea ce ne spune Hristos, adică să fim creştini cu faptele, nu cu numele, şi că, văzând starea noastră de cădere actuală, Născătoarea de Dumnezeu ne mustră cu blândeţe, aşteptând întoarcerea noastră spre cele bune şi curate, tot aşa cum l-a mustrat, odată, pe Sfântul Siluan.

Maica Domnului i s-a arătat sfântului şi i-a spus că nu este vrednic de laudă ceea ce face, iar Sfântul Siluan a ascultat mustrarea şi şi-a îndreptat viaţa.

Şi noi, cei ce participăm la hramul Mânăstirii Nicula, trebuie să luăm în serios viaţa creştină şi să ne întoarcem cu mult mai buni acasă.

 

AGERPRES: La celebrarea hramului Mănăstirii Nicula sunt invitaţi înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Înaltpreasfinţia Voastră îşi doreşte ca prezenţa la Nicula, la marele praznic al Adormirii Maicii Domnului, a episcopilor, arhiepiscopilor şi mitropoliţilor din Sfântul Sinod să devină o tradiţie?

Mitropolitul Andrei Andreicuţ: Şi în viitori ani, dacă vom fi sănătoşi, vom invita şi alţi ierarhi din Sfântul Sinod să se bucure şi ei de sărbătoarea noastră şi noi de prezenţa lor şi toţi unii de alţii.

 

AGERPRES: În scurtul răstimp care a trecut de la ridicarea Înaltpreasfinţiei Voastre la rangul de mitropolit, cum apreciaţi primirea făcută de credincioşii clujeni şi ce mari proiecte preconizaţi în misiunile pastorale ale următorilor ani?

Mitropolitul Andrei Andreicuţ: Clujenii sunt nişte credincioşi minunaţi. Încet, încet, îi cunosc şi mă bucur de ei. Împreună, cu ajutorul lui Dumnezeu, am vrea să dăm viaţă la mai multe proiecte.

Unul dintre ele, care cred că este foarte important, este construcţia Campusului Teologic „Nicolae Ivan”. Proiectul este pe cale să fie definitivat, iar după sărbătoarea Sfintei Marii vom începe efectiv lucrările. Un alt edificiu pe care am vrea să îl realizăm este Centrul Misionar Social de pe Calea Turzii din Cluj, ce va cuprinde sedii pentru cele două protopopiate, un sediu pentru Asociaţia Femeilor Ortodoxe, altul pentru ASCOR şi un altul pentru Asistenţa Socială.

Am vrea, cu ajutorul lui Dumnezeu, să începem lucrările şi la reînfiinţata Mănăstire „Sfânta Elisabeta”, care a existat în perioada interbelică. Juridic a fost redeschisă, dar în acest an tragem nădejde să putem începe şi construcţia ei.

 

AGERPRES: Înaltpreasfinţia Voastră este cunoscut şi ca fiind o personalitate a vieţii ecleziale care s-a pronunţat întotdeauna pentru dialogul interconfesional.

Mitropolitul Andrei Andreicuţ: Este cuvântul Mântuitorului care ne îndeamnă să fim Toţi Una. În rugăciunea arhierească, Iisus Hristos se ruga Tatălui ca Toţi să fie Una. Faptul că încă sunt divizaţi creştinii nu este o notă pozitivă pentru noi.

Toţi avem datoria aceasta să facem ce ne stă în putere pentru apropierea creştinilor de orice confesiune. Şi în privinţa disputelor care au fost şi încă mai sunt, mai ales de natură patrimonială, eu cred că dacă vom judeca mult mai duhovniceşte se vor rezolva şi acestea.

Loading...
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.