Programul de transferuri şi detenţie al CIA: nu trebuie să existe un văl de secretomanie

Ani de zile după atacurile atroce ale Al-Qaida de la 11 septembrie, ţările europene au reuşit să-şi ţină ascunsă complicitatea la „războiul împotriva terorii”, până în momentul în care Consiliul Europei şi Parlamentul European au publicat trei rapoarte de investigaţie în 2006 şi 2007, care au scos la lumină unele detalii dureroase, scrie Financial Times /FT/ în ediţia de duminică (11 septembrie 2011).

Ziarul este de părere că în România şi Polonia, ca şi în alte state din Europa, guvernele au invocat principii de securitate a statului pentru a bloca încercările de a descoperi ilegalităţile comise prin implicarea în programul de transferuri şi detenţie operat de CIA.

Chiar şi azi, întreaga măsură în care a fost implicată Europa este departe de a fi clară. Ceea ce este sigur este că mai multe ţări au fost complice la abuzuri împotriva drepturilor omului, care au variat de la răpiri ilegale, transferuri forţate de persoane fizice în jurisdicţii represive non-europene, până la dispariţii, detenţii secrete pe teritoriul european, tortură şi tratamente brutale.

Citeste si:  Mamele cu valiză: femeile străine care, pentru a lucra în Italia, îşi lasă copiii acasă

Aceste excese au fost comise de către CIA, în colaborare cu omologii săi europeni, al căror rol de subordonaţi nu le scuză complicitatea, potrivit FT. Ceea ce rămâne de stabilit, scrie publicaţia britanică, este gradul în care guvernele europene au dat ordine explicite sau au încurajat implicit serviciile lor secrete să ajute CIA.

Din păcate, guvernele par hotărâte să învăluie în mister istoria acestor evenimente. Anchetele oficiale în ţările cele mai implicate în programele de transferuri şi detenţie ale SUA s-au oprit fără a ajunge la concluzii semnificative, sau au fost închise prematur.

Citeste si:  După ce şi-au anunţat divorţul, Gwyneth Paltrow şi Chris Martin trec la împărţirea bunurilor

În Polonia şi România, unde centrele de detenţie secrete ale CIA au fost înfiinţate în 2002 şi respectiv 2003, nu este cinic să sugerăm, scrie FT, că principalul scop al investigaţiilor a fost de a proteja autorităţile şi de a obtura căutarea adevărului.

În aceste două ţări, consideră ziarul britanic, ca şi în alte state din Europa, esenţa problemei o reprezintă atitudinea obstructivă a guvernelor care au invocat principii de securitate a statului pentru a bloca încercările de a descoperi ilegalităţile.

Cu toate acestea, aşa cum Consiliul Europei arată în ultimul său raport, emis săptămâna trecută, niciun guvern nu are dreptul de a pretinde responsabilitatea exclusivă pentru definirea şi apărarea intereselor statului.

Citeste si:  Georgia bate la uşa NATO, apropiind Alianţa de graniţele Rusiei

Într-o democraţie, parlamentul şi sistemul judiciar împart acest rol. Ele au datoria de a investiga şi, dacă este necesar, de a pedepsi abuzurile la adresa drepturilor omului.

Chiar dacă anumite activităţi ale serviciilor secrete trebuie să stea departe de ochii publicului, o încălcare a legii nu ar trebui în mod special să primească clasificarea automată drept secret de stat, explică FT.

Guvernele europene şi legiuitorii ar trebui să stabilească mecanisme care să permită un control şi o monitorizare mai eficientă a serviciilor secrete, fără a afecta securitatea statului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata