Transcaucazia, aşteptându-l pe Sarkozy

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, se pregăteşte pentru o vizită în Caucazul de Sud. Date concrete nu au fost vehiculate, însă comentariile din cele trei capitale ele regiunii – Tbilisi, Baku şi Erevan – atestă că vizitei lui Sarkozy i se acordă aici o importanţă foarte mare, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

În ceea ce priveşte Tbilisi şi Baku, publicaţia rusă este convinsă că acestea se vor plânge lui Sarkozy de Rusia. Georgia va sublinia că Moscova încalcă acordul Medvedev-Sarkozy, care prevede între altele retragerea unităţilor militare ruseşti pe poziţiile ocupate înainte de războiul din 2008, şi îi va aminti, desigur, oaspetelui despre promisiunile privind grabnica integrare a Georgiei în structurile europene.

La rândul său, Azerbaidjanul se va plânge de faptul că, după ce a preluat iniţiativa de pacificare pe marginea problemei nagorno-karabahe, Rusia nu reuşeşte să convingă Armenia de importanţa unor concesii. Baku a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea unor schimbări şi, probabil, nu va fi împotrivă dacă problema va fi preluată de Franţa, dispusă să înlocuiască Rusia în formatul negocierilor trilaterale.

Desigur, Parisul nu este Ankara frăţească, însă pentru Baku în mod sigur nu va fi mai rău, cu atât mai mult cu cât Franţei i se poate promite câte ceva din zăcămintele de gaz caspice, în timp ce promisiunile făcute Moscovei privind obţinerea oricăror cantităţi de hidrocarburi cu condiţia restabilirii integrităţii teritoriale nu au clintit în mod evident lucrurile din punctul mort, remarcă Nezavisimaia Gazeta.

Ce va fi la Erevan nu se ştie. Franţa este considerată cel mai apropiat partener al Armeniei, după Rusia, pe plan internaţional. Recent, însă, aceste relaţii au fost supuse unei dure încercări: în pofida unei înţelegeri cu diaspora armeană din Franţa, Sarkozy a făcut în mod inopinat totul pentru a invalida proiectul de lege privind răspunderea penală pentru negarea genocidului armean.

„Înţepătura” a fost primită în perioada când Rusia îşi asumase soluţionarea conflictului karabah şi ar fi putut constitui o aluzie făcută de statul francez Armeniei privind caracterul inoportun al unui asemenea scenariu.

În condiţiile în care Baku cere ferm readucerea Kagorno-Karabah în cadrul teritoriului azer, refuzând alte variante şi abordări ale problemei, este firesc ca o parte din comunitatea armeană să fie îngrijorată de faptul că dorinţa Moscovei de a-şi consolida renumele de pacificator, „şifonať de evenimentele din alte zone de conflict din fosta URSS, s-ar putea transforma în presiune la adresa Erevanului.

Această atitudine alarmistă este alimentată de diverse evenimente. Astfel, în contul datoriei de stat de milioane de dolari pe care Armenia o are faţă de Rusia, Moscova a obţinut mai multe întreprinderi armene, însă nu le-a adus în stare de funcţionare după cum a promis. Între timp, Occidentul, inclusiv Franţa, îi acordă Armeniei ajutor nerambursabil, care a depăşit deja un miliard de dolari. De asemenea, după ce a luat în administrare sistemul de gaz al republicii, Rusia majorează preţurile la gaz.

Însă, cel mai important motiv de nemulţumire îl constituie baza rusă din Ghiumri. De fapt, Armenia o întreţine din fonduri proprii. Din cauza faptului că Georgia nu permite trecerea încărcăturilor militare ruseşti, este puţin probabil ca potenţialul acestei baze să se menţină la fostul nivel.

În lipsa unui răspuns coerent din partea Rusiei la toate aceste întrebări, este de aşteptat ca Erevanul să-şi amintească de „politica complementarităţii” prevăzută în doctrina de stat chiar cu ajutorul Franţei, care nu este împotriva să se ocupe îndeaproape de problema regiunii Nagorno¬Karabah, ceea ce va implica extinderea influenţei sale asupra regiunii.

Franţa nu este cel mai înverşunat adversar al Rusiei în probleme geopolitice. Însă, se întreabă Nezavisimaia Gazeta, mai are oare nevoie Moscova de un concurent în Caucazul de Sud?

Evidenţa îi dictează Rusiei necesitatea de a susţine relaţii strategice reale atât cu Erevanul, cât şi cu Baku. Este imposibil şi nerealist să rezolvi probleme complicate cu accent doar pe una dintre părţi, conchide cotidianul.

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.