Ştergem pe jos cu cele mai mari valori ale neamului

0

– 12 aprilie 1457.  25 ianuarie 1465. 15 decembrie 1467. 10 ianuarie 1475. 26 octombrie 1497.

Sunt numai cinci din cele douăzeci şi două de mari victorii înscrise cu litere de aur în istoria neamului de  marele, de neasemuitul Ştefan Voievod al Moldovei.

Victoria lui Ştefan de la Podul Înalt, din 10 ianuarie 1475, alături de cea de la Rovine, a lui Mircea cel Bătrân şi cea de la Călugăreni, a marelui Mihai Viteazul, stă pe cea mai de sus treaptă a panopliei faptelor de vitejie ale neamului, constituind unul din cele mai spectaculoase rezultate ale bătăliilor purtate vreodată de români.

La comemorarea a 500 de ani de la ziua izbândei, în 1975, autorităţile comuniste au inaugurat un monument închinat acestui moment de glorie al românilor, obiectiv scăldat în lumină zi şi noapte. În preajma statuii ecvestre a măreţului Domn al Moldovei s-au înfiorat, întocmai ca la Putna, la mormântul ilustrului înaintaş, milioane de inimi de români. Aici erau făcuţi pionieri elevii cu cele mai bune rezultate la învăţătură. Ansamblul monumental devenise, înainte de 1989, un veritabil loc de pelerinaj.

Au trecut ani de atunci. Aproape patruzeci. Am scăpat de urgia comunismului şi am nimerit în cea a hoţiei organizate la nivel de stat; am ieşit victorioşi din chingile totalitarismului şi ne-am izbit voioşi cu capul de pragul de sus al libertăţii totale – în curs clar de limitare în prezent, totuşi.

Pe 3 iulie 2011, ziua comunei Muntenii de Jos, autorităţile şi-au dat în petec cu ceremoniile la monumentul lui Ştefan: gardă de onoare, praznicul lui Ştefan Vodă, spectacol cu Sofia Vicoveanca, la iniţiativa consilierului judeţean Eugenia Ignat. Deputaţi, depuneri de coroane şi alte daraveli din ciclul „exerciţiu de imagine”. Sau „hai să ne dezlipim puţin din haznaua în care ne colcăim, pe seama lui Ştefan”.

Lucruri cu mult mai importante au fost date, nu-i aşa, sub preş! Cum ar fi de pildă faptul că voievodul atât de viu în conştiinţa neamului încât a fost desemnat în 2006 drept cel mai mare român al tuturor timpurilor nu are astăzi la monumentul dedicat uriaşei victorii de la Vaslui decât o biată candelă. Becurile care luminau noaptea treptele şi statuia au fost stinse. Motivul îl constituie lipsa banilor la bugetul comunei Muntenii de Jos, în grija căreia a revenit după 1990 ansamblul comemorativ.

Avem sute şi mii de clădiri luminate pe timp de noapte ca în plină zi de nenumărate reflectoare: muzee, biserici, clădiri de patrimoniu, dar mai ales sedii de instituţii şi autorităţi a căror performanţă administrativă e jalnică, în această epocă pe care ar trebui s-o numim modernă, dar care de fapt  reprezintă un regres mai cumplit decât cel de după un război clasic.

Nu suntem în stare să cinstim o pagină de istorie ce relevă gloria şi măreţia uneia din cele mai mari personalităţi ale poporului român. Domnilor petrecăreţi, de la toate nivelurile piramidei puterii, chiar nu se pot găsi nişte bani pentru  plata câtorva kilowaţi consumaţi de nişte amărâte de becuri?

Până şi pe timpul lui Ceauşescu, în pofida drasticei politici de economisire a curentului electric, monumentul Victoriei de la 1475 a lui Ştefan era luminat noaptea. Da, dar Atunci, spre deosebire de Acum, Istoria Neamului Românesc era la mare preţ. Atunci, în ciuda tuturor vicisitudinilor, se căuta construirea unei naţiuni, nu dezbinarea şi distrugerea ei.

Şi acum un test de personalitate: citiţi, domnilor, Scrisoarea a III-a a marelui Eminescu. Măcar o singură dată. Dar complet, nu doar fragmentul pe care-l redau manualele şcolare. Citiţi şi apoi priviţi-vă în oglindă, fie şi preţ de numai câteva secunde. Garantez că apoi vă veţi petrece ziua cu pilule antivomitive şi cu punguţa în mână!

Ion SCUTARU

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.