Summitul Parteneriatului Estic: în locul relaţiilor comerciale, o focalizare pe deficitul de democraţie

0

Obiectivul Summitului Parteneriatului Estic este focalizarea asupra unor relaţii comerciale mai strânse şi asupra liberalizării vizelor, în contextul în care lideri ai UE şi din şase ţări vecine din Est au început discuţii de două zile la Varşovia.

În schimb, summitul pare să fie dominat de perspectivele slabe de democraţie din Ucraina şi de înclinaţia autoritară a guvernului din Belarus, se arată într-o analiză publicată de New York Times în ediţia de joi (29 septembrie 2011).

În mod stânjenitor pentru diplomaţi, reuniunile de joi seara şi de vineri au coincis cu sfârşitul procesului politic împotriva Iuliei Timoşenko, fostul premier ucrainean şi un rival al preşedintelui Viktor Ianukovici.

Procesul a subliniat dificultăţile cu care se confruntă vest-europenii în contextul în care ei încearcă să atragă Ucraina spre democraţia liberală, departe de modelul politic centralizat din ţara vecină, Rusia.

Pentru moment, Occidentul este preocupat de criza datoriei sale, până în punctul în care doi dintre liderii cei mai proeminenţi ai săi, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierul britanic David Cameron au eludat Summitul Parteneriatului Estic.

UE a reconfigurat continentul în deceniile care au urmat după căderea Zidului Berlinului, oferind fostelor ţări comuniste statutul de membru dacă îmbrăţişează democraţia şi piaţa liberă. Dar entuziasmul faţă de admiterea de noi membri în bloc s-a estompat, aminteşte ziarul american.

„UE nu are cu adevărat o strategie, deoarece nu are un obiectiv final”, a declarat Nicu Popescu, cercetător principal la Consiliul European pentru Relaţii Externe şi fost consilier al premierului Republicii Moldova. „Unele ţări doresc în cele din urmă statutul de membru pentru unii dintre partenerii estici, altele nu,”” a precizat el.

Prin contrast, recesiunea şi criza fiscală din Occident au făcut ca Rusia să fie o forţă regională mai puternică, cel puţin la suprafaţă.

„Din cauza modului în care este guvernată, este mai uşor pentru Rusia să prezinte un front unit şi un aspect mai decisiv şi influent decât este, probabil, cazul”, a afirmat Heather Grabbe, director al Open Society Institute din Bruxelles. „Deoarece UE are o multitudine de voci diferite, de multe ori pare mai puţin influentă decât este în realitate”, a adăugat el.

In opinia lui Grabbe, blocul face o greşeală grupând şase ţări din Europa de Est şi Asia Centrală – RMoldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan – cu aspiraţii foarte diferite. Chiar şi aşa, blocul a alocat o asistenţă în jur de 2,6 miliarde de dolari pentru cele şase tari, până în 2013.

Progresul politic a fost amestecat. Din cele şase naţiuni, doar RMoldova şi Georgia prezintă semne de orientare spre un model democratic european, este de părere Popescu. „Azerbaidjanul, Armenia şi Belarusul sunt regimuri autoritare consolidate, iar în Ucraina are loc o deteriorare rapidă a situaţiei şi o centralizare a puterii. Ucraina nu a ajuns încă la fel ca Belarusul, dar ar putea ajunge în următorii câtiva ani”, a precizat el.

Belarusul, care odată părea să evolueze treptat departe de autoritarism, a mers înapoi, reprimând opoziţia politică pe parcursul ultimului an. Liderul său, Aleksandr Lukaşenko, are interdicţie de a intra în UE. Ministrul de externe a fost invitat la Varşovia, dar a fost trimis un alt diplomat în locul acestuia.

Deşi ministrul de externe al Bulgariei, Nikolai Mladenov, a reuşit să obţină eliberarea celor 13 prizonieri belaruşi la începutul acestei luni, majoritatea diplomaţilor de la Bruxelles văd puţine motive de optimism, iar oficiali europeni spun că intenţionează să-şi intensifice sprijinul pentru societatea civilă din Belarus.

Potrivit lui Popescu, cazul Timoşenko din Ucraina este „un semn extrem de îngrijorător că Ianukovici merge în direcţia exercitării unui control monopolist asupra politicii, pentru a reproduce exemplul lui Vladimir Putin în Rusia – deşi în realitate mult mai rapid decât a făcut-o Putin”.

Ucraina a încercat să instige UE şi Rusia una împotriva alteia pentru a-şi promova propriile interese, dar a ajuns la unele puncte de decizie. A finalizat aproape trei ani de negocieri asupra unui acord de liber-schimb cu UE, în timp ce Rusia a făcut presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să intre, în schimb, în uniunea sa vamală, sub ameninţarea implicită a unor preţuri mai mari la energie şi alte tarife, dacă nu procedează aşa, a relevat Popescu.

Alegerea nu este uşoară: Ucraina exportă aproximativ aceeaşi cantitate de bunuri pentru fiecare parte.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.