Două petiţii privind Roşia Montană, discutate în Parlamentul European

1 7
Comisia de petiţii a Parlamentului European a discutat marţi două petiţii privind proiectul minier de la Roşia Montană, înaintate de Asociaţia AD Astra a oamenilor de ştiinţă români şi, respectiv, de Fundaţia Culturală Roşia Montană.Conform petiţiei redactate de Fundaţia Culturală Roşia Montană, prezentată de Sorin Jurcă, vicepreşedinte al organizaţiei, proiectul de exploatare cu cianuri de la Roşia Montană aduce prejudicii iremediabile mediului şi patrimoniului naţional.Semnatarii documentului – Sorin Jurcă şi Aurel Sântimbreanu, geolog şi fost inginer şef al exploatării miniere de stat Roşia Montană – solicită Comisiei pentru petiţii a PE şi Comisiei Europene „să verifice existenţa unei garanţii financiare corespunzătoare şi a unui plan de gestionare a deşeurilor pe termen lung, pertinent, ce include perioada de după încetarea exploatării”.

Petiţionarii solicită de asemenea Parlamentului European şi Comisiei Europene să evalueze „implicaţiile acestui proiect” şi să ceară „stoparea oricărei lucrări în arealul Roşia Montană atâta timp cât proiectul nu respectă toate criteriile impuse de legislaţia europeană citate mai sus”, reiterând cererea din rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 către Comisia Europeană „de a impune interzicerea utilizării cianurilor şi a altor substanţe extrem de nocive prin adoptarea unui act legislativ european”.

Documentul notează că proiectul de la Roşia Montană „constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafaţă, prin cianurare, din Europa, care va cuprinde, în Valea Roşia, patru cariere deschise şi o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului şi argintului”. „Zăcământul aurifer este cotat a fi cel mai mare din România şi Europa, conţinând aproximativ 300 de tone de aur şi 1600 tone de argint”, se arată în petiţie.

Documentul evidenţiază „problema” iazului de decantare a substanţelor chimice din Valea Corna, cu o suprafaţă de 367 de hectare. „Decantorul de steril va avea un baraj de 180 m în care se vor acumula peste 200 milioane tone de reziduuri şi care reprezintă un pericol pentru localităţile din valea Abrudului şi pentru oraşul Abrud, situat la numai 2 km„, susţin petiţionarii. „De asemenea, prin această exploatare se decapitează patru mari munţi din Roşia Montană: Cetatea, Cârnicu, Jig-Văidoaia şi Orlea”, mai atrag ei atenţia.

Situaţia geologică a bazinului de decantare „este de-a dreptul dezastruoasă”, atât în versantul stâng, cât şi în cel drept, notează petiţionarii. „Într-un timp greu de evaluat, unda de poluare va ajunge în Mureş, cu efecte uşor de prevăzut în Ungaria şi Serbia. Nu trebuie să fii mare specialist ca să realizezi că acest dezastru ecologic, care acţionează asupra apelor subterane, scapă de sub orice control şi este practic intratabil”, se atrage atenţia în petiţie.

Petiţia adresată de Asociaţia AD Astra a oamenilor de ştiinţă români cere „Comisiei Europene să solicite o evaluare independentă, profesională şi corectă a riscurilor asociate cu acest proiect (n.r. – de la Roşia Montană), împreună cu planuri precaute şi credibile pentru situaţii neprevăzute”. „Cerem de asemenea Comisiei să facă publice aceste documente”, se arată în document.

„Comisia susţine că suma de 135 de milioane de euro oferită de companie ar putea fi suficientă pentru a acoperi costurile curăţării în cazul unui accident (sau în timpul operaţiunii sau conservării) (…) Cerem Comisiei să asigure şi să prezinte opiniei publice o evaluare independentă şi corectă a acestor costuri”, se mai arată în petiţie.

Discutarea în PE a celor două petiţii vine după ce, luni, 16 europarlamentari, reprezentând toate grupurile politice importante din PE, au trimis, la iniţiativa eurodeputatelor Daciana Sârbu (PSD) şi Renate Weber (PNL), o scrisoare comună adresată comisarului european pentru mediu, Janez Potocnik, prin care critică atitudinea Comisiei Europene în privinţa mineritului cu cianuri.

Europarlamentarii solicită CE explicaţii cu privire la lipsa de reacţie a acestui for faţă de rezoluţia PE de la 5 mai 2010 privind interzicerea cianurilor în minerit, „atitudine care încurajează guvernul României să poarte discuţii despre aprobarea proiectului minier pe bază de cianuri la Roşia Monatană”.

Semnatarii scrisorii îşi exprimă dezamăgirea faţă de lipsa unui răspuns din partea Comisiei Europene şi consideră că efectul acestei atitudini a fost încurajarea dezvoltării mineritului cu cianuri în Uniunea Europeană. „Sfidând rezoluţia Parlamentului European, care solicită statelor membre să nu sprijine niciun proiect minier de acest fel în UE până când nu va fi introdusă o interdicţie, guvernul României este gata să aprobe un proiect minier la Roşia Montană, care ar folosi tehnologii pe bază de cianuri, ce ar reprezenta o ameninţare serioasă la adresa mediului”, se menţionează în documentul citat.

Comisia Europeană susţine însă că nu are în prezent niciun proiect legislativ privind interzicerea în viitor a mineritului cu cianuri, precizând că prioritatea sa este de a se asigura că statele membre aplică pe deplin directiva privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă.

În ceea ce priveşte introducerea unei interdicţii generale privind tehnologiile miniere cu cianuri, propusă de rezoluţia de la 5 mai 2010 a PE, Comisia „consideră că o astfel de interdicţie nu este justificată din perspectivele privind mediul şi sănătatea”.

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. Zoltan spune

    Suntem niste amarati care ne plangem de orice si nimic nu ne convine, dar nici nu suntem capabili sa venim cu idei sau proiecte noi care sa ne aute tara si cu care sa atragem fonduri europene.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata