Economiile mai bogate ale UE încearcă să reducă din ajutorul acordat ţărilor cu probleme

0 7

Un ajutor în valoare de 2,9 miliarde de euro pe care Uniunea Europeană plănuieşte să-l ofere Greciei şi altor ţări aflate în dificultate ar putea fi redus cu cel puţin jumătate după ce unele ţări bogate ale UE şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul acestuia asupra finanţelor proprii, relatează Financial Times în ediţia de duminică (02 octombrie 2011).

Şase state membre ale UE – Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România şi Ungaria – urmează să primească aceşti bani, în cadrul unui plan elaborat de Comisia Europeană pentru a accelera plata subvenţiilor UE către ţările care au primit ajutor internaţional în timpul crizei.

Cu toate acestea, un grup condus de contribuabili neţi la bugetul UE, printre care Franţa, Marea Britanie, Olanda şi ţările nordice, pune sub semnul întrebării o parte a schemei, într-un mod care ar putea „reduce foarte mult” plăţile, susţin unii diplomaţi implicaţi în discuţii. Opoziţia lor ar putea afecta o linie importantă de finanţare, estimată la 880 de milioane de euro doar pentru Grecia.

Preocupările formulate de unele ţări sunt centrate în jurul scăderii contribuţiei pe care guvernele naţionale trebuie să o aducă la finanţarea unor proiecte plătite cu bani europeni.

În conformitate cu propunerile Comisiei Europene, procentul „co-finanţării” se va reduce la mai puţin de 5%, faţă de peste 15% în prezent, în contextul în care fondurile structurale se ridică la peste 50 miliarde de euro pe an în întreaga UE.

Cu toate acestea, o minoritate de blocaj se formează împotriva unei părţi din actuala propunere, care ar atrage cea mai mare parte din suma de 2,9 miliarde de euro şi care prevede ca schema să se aplice retroactiv la momentul în care ţările au început să primească asistenţă internaţională, după cum solicită Comisia.

Or, acest „element” retroactiv valorează „cel puţin jumătate” din suma de 2,9 miliarde de euro – după cum susţin doi diplomaţi implicaţi în discuţii – şi ar rambursa de fapt 10% din toate cererile făcute pe parcursul mai multor luni sau ani.

Potrivit unuia dintre negociatori, unele guverne se tem de planul Comisiei, deoarece el ar determina o creştere a bugetului UE pentru 2012, finanţat de către statele membre.

„Vrem să ajutăm Grecia şi alte state, dar plăţile suplimentare pentru solicitările retroactive reprezintă poate un pas prea departe”, a declarat un oficial naţional. „Nu este un moment bun pentru a cere resurse suplimentare”, a explicat el.

Comisia susţine însă că ar putea finanţa plăţi din rezervele existente.

În prezent, grupurile tehnice de experţi naţionali încearcă să ajungă la un consens cu privire la propunere, prezentată de Comisie în luna iunie.

Plăţile către cele şase ţări menţionate anterior ar urma să înceapă din ianuarie 2012, după acordul din partea Parlamentului European.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata