TOP 10 mistere ale stelelor – galerie foto

0

– Pentru mulţi dintre noi, cerul nopţii arată ca un fundal pe care sclipesc luminiţe strălucitoare. Dar, de fapt miliardele de stele care alcătuiesc universul sunt diferite şi pline de minuni uimitoare. De la artificiile stelare cauzate de explozii ale supernovelor şi până la găurile negre invizibile, astronomii îşi dau seama, treptat, cum funcţionează stelele şi ce face fiecare „exemplar” unic. Însă, multe mistere rămân în continuare nedescifrate, scrie Space.com

 

1.    Diamantele de pe cer

Atunci când o stea cu masă egală cu cea a Soarelui nostru şi-a consumat combustibilul nuclear, elimină cea mai mare parte din straturile exterioare pentru a rămâne doar cu un nucleu foarte fierbinte numit stea pitică albă.
Oamenii de ştiinţă cred că la baza crustei groase de 50 de kilometri a unei stele pitice albe se află cristalizat carbon şi oxigen, similar cu un diamant. În 2004, aceştia au descoperit că o stea pitică albă din apropiere de constelaţia Centaurus, BPM 37093,  era compusă din carbon cristalizat, cu o greutate care, tradusă în „limbajul diamantelor”, ajungea la 10 miliarde de trilioane de carate.

2.    Faceţi cunoştinţă cu magnetarii

Magnetarii sunt stele de neutroni dense, un tip de corpuri stelare, cu câmpuri magnetice de miliarde de ori mai puternice decât orice magnet de pe Pământ. Magnetarii eliberează jeturi de raze X la aproximativ fiecare 10 secunde cu o izbucnire ocazională de raze gama. Aceştia nu au fost clasificaţi ca un tip distinct de stele până în 1998, la aproape două decenii după ce au fost observate pentru prima dată spectacolele lor de lumină. În martie 1979, nouă nave spaţiale au observat o eliberare de radiaţii egală cu cantitatea de energie pe care Soarele o emană în 1000 de ani, care venea dinspre locaţia unei rămăşiţe de supernovă numită N49.

 

3.    Evoluează împreună, la fel ca şi oamenii

Grupurile stelare sunt compuse din mai multe stele care evoluează în acelaşi timp. Unele conţin câteva zeci de stele şi altele mai multe milioane de stele. Unele grupuri de stele pot fi văzute cu ochiul liber, precum faimoasa „familie” Pleiades din constelaţia Taurului (foto). Stelele se formează în aceeaşi regiune, dar de ce unele dintre ele rămân în comuniune pentru a forma aceste grupuri este, în continuare, un mister neelucidat.

4.    Cutremurele de pe stele

Un cutremur stelar este considerat a fi distrugerea suprafeţei unei stele neutronice, la fel ca şi un cutremur pe Pământ. În 1999, astronomii au identificat aceste izbucniri ca fiind cauza razelor gama şi a razelor X ce vin dinspre stelele neutronice. Prezicerea acestor puternice izbucniri a rămas un mister. Recent, John Middleditch de la Laboratorul Naţinal Los Alamos, şi echipa sa au descoperit că pentru un anumit tip de stele neutronice, care se rotesc, – numite pulsar – momentul producerii următorului cutremur este proporţional cu mărimea ultimului cutremur.

5.    Super stele

O stea neutronică se naşte dintr-o explozie a unei supernove. Nucleul stelei care moare, cu o masă mai mare decât a Soarelui, se comprimă într-o minge cu un diametru de mărimea unui oraş mic. La un pas de a deveni găuri negre, stelele neutronice sunt cele mai dense obiecte din univers.
Doar o linguriţă din acestea ar cântări pe puţin un miliard de tone pe Pământ. În 2005, cercetătorii NASA au descoperit sursa izbucnirilor razelor gama care emit la fel de multă lumină ca şi 100.000 de trilioane de stele asemănătoare Soarelui, şi au rezolvat astfel un mister de 35 de ani.
Atunci când două stele neutronice se ciocnesc la viteze de mii de kilometri pe secundă, acestea emit „artificii” cu raze gama.

6.    Izbucniri stelare

O nouă clasă de stele numită tranzienţi radio rotativi (RRAT) pot fi emiţători nestatornici. Aceşti tranzienţi sunt stele neutronice comprimate masiv care emană izbucniri de unde radio în mod intermitent. Acestea pot dura în jur de două milisecunde, fiind urmate de perioade de inactivitate ce pot dura până la trei ore.
Nu numai că aceste izbucniri externe au durată extrem de mică, dar pentru a detecta RRAT astronomii trebuie să deosebească blitz-urile efemere radio de interferenţele radio terestre. Chiar şi aşa, ar putea exista mii de RRAT în Calea Lactee.

7.    Şi stelele au parteneri de viaţă

Stelele s-ar putea să nu fie aşa singuratice cum se crede. Acum astronomii spun că 85% dintre stelele din Calea Lactee domiciliază în sisteme multiple de stele. Mai mult de jumătate dintre stele sunt stele binare, sau două stele care sunt legate de o atracţie gravitaţională comună.
Atunci când trei sau mai multe stele se strâng una lângă cealaltă se creează un sistem multiplu de stele. În 2005, astronomii au prezentat dovezi ale primei planete descoperite care orbitează în jurul un sistem binar de stele.

8.    Explozii enigmatice

Explozia catastrofală a unei stele trimite unde de şoc care radiază în exterior cu o viteză de 35 de milioane de km/oră. Sfârşitul vieţii pentru unele stele poate fi un eveniment spectaculos. Când o stea cu o masă mai mare de opt ori decât a Soarelui nostru arde, presiunea gravitaţională interioară face bucăţi „măruntaiele” stelei.
Explozia propulsează jeturi puternice de energie luminoasă şi materie în spaţiu. De când a fost observată supernova lui Johannes Kepler (foto), în 1604, astronomii nu au mai fost martorii niciunei explozii în galaxia noastră.

9.    Razele solare

Atmosfera Soarelui, sau coroana solară, poate atinge o temperatură de 2 milioane de grade Celsius, şi poate să genereze „fluvii” de particule de energie aproape la viteza luminii.
Numite erupţii solare, aceste fascicule de particule încărcate accelerează de-a lungul liniilor de câmp magnetic curbate înspre Pământ, unde acestea pot perturba tehnologia de comunicaţie şi cea a sateliţilor, dispozitivele electronice şi chiar telefoanele mobile.
Cea mai mare erupţie vulcanică poate elibera o energie asemănătoare cu cea a milioane de bombe cu hidrogen, sau destulă energie pentru a alimenta Statele Unite ale Americii pentru următorii 100.000 de ani, dacă s-ar cunoaşte un mod de a „culege” această energie.
Astronomii sunt abia la începuturile cunoaşterii şi înţelegerii mecanismelor interne ale Soarelui, având ca scop prezicerea acestor erupţii de foc.

10.    Secerători siniştri

Găurile negre sunt atât de dense încât nimic nu poate scăpa de capcanele lor gravitaţionale. Nici măcar lumina nu poate scăpa de ele. Acum astronomii au dovezi solide despre existenţa găurilor negre stelare, care se formează în urma colapsului stelelor masive, ca şi găurile negre super-masive care ajung la greutăţi enorme, de milioane de mase solare.

 

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.