UE îi va propune Republicii Belarus noi reguli ale jocului

0

Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, l-a eliberat din închisoare pe unul dintre cei trei contracandidaţi ai săi în alegerile prezidenţiale.

Experţii locali se aşteaptă ca în curând să fie eliberaţi şi alţi deţinuţi politci şi prognozează revenirea Republicii Belarus la un dialog activ cu Occidentul.

Potrivit preşedintelui Partidului Civic Unit, Anatoli Lebedko, la Minsk ar urma să vină, cu o nouă şi detaliată strategie de cooperare, comisarul european Stefan Fuele.

Sâmbătă, 1 octombrie, Lukaşenko a făcut un prim pas pe drumul pe care tot încerca să-l împingă comunitatea internaţională: în urma decretului său de graţiere, a fost eliberat fostul candidat la preşedinţie Dmitri Uss, care era condamnat la 5 ani şi jumătate de închisoare, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Eliberarea în sine a unuia dintre foştii contracandidaţi era una de aşteptat pentru experţi: Lukaşenko promisese Europei să-i elibereze pe toţi deţinuţii politici până la începutul lui octombrie.

Neaşteptat a fost, însă, momentul ales, în condiţiile în care vineri Minskul a refuzat să participe la summitul Parteneriatului Estic, desfăşurat la Varşovia, subliniază Nezavisimaia Gazeta.

Mai mult decât atât, în seara aceleiaşi zile, Lukaşenko s-a pronunţat în mod vehement şi împotriva politicii europene de „impunere a condiţiilor”, desfăşurată cel mai activ de Polonia şi Germania, şi pe marginea Parteneriatului Estic, amintind încă o dată că „presiunile” sunt un lucru lipsit de perspectivă în relaţiile cu Belarus.

Practic, constată ziarul rus, cu o mână Lukaşenko ameninţa Occidentul, cu alta – semna decretul de graţiere, în conformitate cu cererile formulate de acelaşi Occident. În joc se află mari sume de bani, menite să salveze economia belarusă.

În timpul summitului de la Varşovia, premierul polonez Donald Tusk a declarau deschis ceea ce până atunci politicienii europeni spuneau doar pe culoare: în cazul în care va îndeplini condiţiile UE, Minskul va putea spera la un ajutor de 9 miliarde de euro.

„Aceasta înseamnă că Lukaşenko acceptă condiţiile UE, însă încearcă să păstreze aparenţele în faţa electoratului său, menţinând imaginea unu politician ferm şi independent, care nu se teme de nimic şi nu acceptă niciun ultimatum”, comentează acţiunile preşedintelui Lukaşenko politologul belarus Valeri Karbalevici.

Expertul este de părere că în curând vor urma „favoruri” şi în cazul altor deţinuţi politici, inclusiv al foştilor candidaţi la preşedinţie Andrei Sannikov şi Nikolai Statkevici.

Situaţia economiei belaruse este de aşa natura încât fără o finanţare externă, una de mari dimensiuni şi pe termen lung, situaţia nu va mai putea fi îndreptată. Tocmai de aceea, analizând evoluţia relaţiilor dintre Minsk şi Bruxelles, experţii prognozează reluarea unui dialog activ, cum a fost şi în ajunul alegerilor prezidenţiale.

Mai mult decât atât, Karbalevici este de părere că Lukaşenko regretă deja evenimentele din 19 decembrie /în urma cărora au fost făcute arestările politice/, care l-au împins mult înapoi în dialogul cu Europa.

Este adevărat că nici experţii, nici politicienii nu cred în sinceritatea intenţiilor lui Lukaşenko de a desfăşura reale reforme democratice în politică şi liberale în economie.

„Probabil, va fi o simplă imitaţie, cum a fost şi în timpul alegerilor prezidenţiale. Puterii nu-i va fi foarte greu să mimeze un dialog cu opoziţia şi alegeri parlamentare libere”, consideră Karbalevici.

În discursul său de vineri, Lukaşenko a mai declarat că se va descurca şi fără ajutor european, deoarece speră la ajutorul Rusiei. „Sunt convins că Rusia are nevoie de noi şi că ea nu va admite niciodată ca Belarus să coboare în mizerie. Sunt convins că Rusia ne va ajuta”, a spus Lukaşenko. Experţii, însă, sunt de părere că şi aici liderul belarus nu a fost sincer.

În primul rând, Moscova a dat în repetate rânduri de înţeles că nu intenţionează să sprijine pur şi simplu puterea din ţara vecină. În al doilea rând, dinspre Rusia se face simţită la adresa puterii lui Lukaşenko o ameninţare mult mai mare decât din partea Europei.

În al treilea rând, politica economică populistă a Minskului a făcut ca preţurile scăzute la gaz să nu mai fie suficiente pentru salvarea economiei belaruse.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.