Alegerile din 2012 prevestesc mai multe turbulenţe şi instabilitate

0

Sfârşitul anului 2012 va marca suprapunerea, o dată la 20 de ani, a alegerilor prezidenţiale din SUA cu o tranziţie de leadership în China.

Franţa îşi va alege, de asemenea, preşedintele în primăvara anului viitor, iar Germania, cancelarul mai târziu, în 2013.

Din nefericire, presiunile pe care le impune un an electoral riscă să complice o dinamică politică deja foarte dificilă şi imprevizibilă, în special pe măsură ce criza europeană evoluează din rău înspre mai rău, scrie Kenneth Rogoff profesor de economie la Universitatea Harvard în ediţia de luni (03 octombrie 2011) a Financial Times.

De obicei, o suprapunere de alegeri ar putea anticipa un ciclu bugetar politic clasic. Dornici să facă pe placul circumscripţiilor electorale, guvernele reduc impozitele, cresc transferurile şi cresc cheltuielile în cazul proiectelor deosebit de vizibile.

Generozitatea va fi finanţată nu numai de deficitele mai mari, ci şi de amânarea cheltuielilor cu vizibilitate mai puţin imediată, şi de echilibrarea bilanţului guvernului, prin intermediul garanţiilor pentru împrumut extra-bugetare şi prin alte mecanisme netransparente.

În trecut, şi în special înainte de apariţia independenţei băncii centrale, se puteau aştepta şi reduceri ale ratei dobânzii în anul electoral. Banca centrală ar fi sincronizat stimulii pentru a avea un impact maxim asupra producţiei şi ocupării forţei de muncă înainte de alegeri, sperându-se că principalul efect asupra inflaţiei ar putea veni mai târziu.

Azi, povestea este diferită. Lumea este încă foarte prinsă în consecinţele crizei financiare. „Orgia” cheltuielilor şi deficitelor crizei post-financiare a făcut ca publicul şi investitorii să se teamă de alte pierderi. Mai important, perioada prelungită de creştere economică lentă a slăbit dramatic guvernele.

Există prezumţia că Beijingul are atât voinţa cât şi mijloacele necesare pentru a reacţiona cu forţă la orice criză la nivel mondial, aşa cum a făcut-o în 2008. După ce a ridicat rezervele minime obligatorii la peste 21% pentru cele mai mari instituţii financiare, banca sa centrală are o marjă de manevră mai mare de relaxare monetară.

Cu toate acestea, chiar şi în China, marja şi sincronizarea ar putea fi complicate de dansul delicat între un guvern care îşi încetează activitatea, interesat să încheie pe o notă optimistă, şi o administraţie care-l schimbă, dornică să realizeze cât mai rapid necesara reechilibrare a cererii.

Statele Unite, Europa şi China trebuie să ia toate decizii importante cu privire la modul în care economiile şi societăţile trebuie modelate în viitor. În cazul în care liderii actuali sau noii lideri vor veni după apropiatele alegeri cu un mandat clar, poate vom vedea acel tip de reformă structurală care va ajuta la creşterea şi la stabilitatea pe termen lung.

Pe de altă parte, dacă rezultatul alegerilor va agrava paralizia din jurul deciziilor politice dificile, se va crea un potenţial uriaş pentru amplificare la momentul cel mai rău posibil. Chiar şi în cazul celui mai bun scenariu, anul 2012 promite să fie unul mai volatil politic decât 2011.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.