Japonia şi Rusia au nevoie de „East Stream”

0

Noul guvern al Japoniei, în frunte cu premierul Yoshihiko Noda, inventariază toată politica internă şi externă a ţării, în căutarea unor idei care să poată cel puţin menţine nivelul de popularitate de care se mai bucură în rândul alegătorilor.

Desigur, programul de acţiuni al lui Noda nu este „o coală albă, pe care poţi scrie orice”. El va trebui să ţină cont de moştenirea predecesorilor săi: de stagnarea din economie, de amplificarea pesimismului din societate, de întărirea yenului, care a dus la scăderea caracterului concurenţial al mărfurilor nipone.

Însă, principala problemă o va constitui depăşirea consecinţelor Marelui Cutremur, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Catastrofa care s-a abătut pentru Japonia şi incapacitatea omului de a ţine sub control energia nucleară au amplificat problema resurselor energetice.

Acutizarea „alergiei nucleare” poate duce la suspendarea activităţii tuturor centralelor atomice din Japonia şi la subminarea energeticii nucleare, care asigură azi 30% – iar până în 2030 trebuia să asigure 50% – din nevoia de energie electrică a ţării.

Totuşi, nu este de aşteptat o renunţare totală la energetica nucleară, ci mai degrabă o reducere a dependenţei faţă de aceasta. În mod sigur, noul guvern nipon va aproba planurile privind majorarea până la 30% a cotei pentru energiile alternative, cum este cea a vântului, apei şi soarelui. Însă, realizarea acestor planuri este una costisitoare şi de durată.

În acest sens, o alternativă reală ar fi dezvoltarea termo-energeticii prin utilizarea de gaz natural, subliniază Nezavisimaia Gazeta. Japonia analizează posibilitatea importării unor mari cantităţi de gaz natural din Qatar, Australia şi Indonezia. O cantitate relativ mică de gaz este importată din Sahalinul rusesc, însă vecinătatea faţă de zăcămintele siberiene ar permite majorarea rapidă şi substanţială a acestor livrări.

De fapt, tocmai acest lucru a fost propus de Rusia imediat după cutremurul din martie. Răspunsul părţii nipone a fost, însă, o tăcere politicoasă şi o declaraţie mai puţin politicoasă a ambasadorului nipon la Moscova, conform căruia compasiunea afişată de ruşi faţă de durerea niponă nu va duce la modificarea poziţiei Tokyo pe marginea problemei teritoriilor nordice disputate, subliniază cotidianul rus.

În afară de aceasta, există şi aspectul comercial al problemei: preţul şi siguranţa livrărilor. Japonezii aşteaptă livrări mai ieftine decât în cazul altor ţări. Desigur, problema preţului este extrem de importantă, recunoaşte ziarul rus, amintind că tocmai aceasta a constituit mărul discordiei şi în negocierile dintre Rusia şi China, care încearcă de ani buni să ajungă la o înţelegere şi să demareze construcţia unui gazoduct strategic.

În ceea ce priveşte siguranţa, apropierea geografică dintre Rusia şi Japonia sugerează decizia optimă: construcţia unui gazoduct pe fundul mării. Gazul pompat prin conductă este mai ieftin decât cel lichefiat, iar construcţia costisitoare a unei magistrale şi a industriilor orientate către aceasta ar urma să garanteze stabilitatea şi caracterul de durată al livrărilor.

Viitoarea dare în exploatare a gazoductului „Nord Stream” îi va permite Germaniei să rezolve problema resurselor energetice, cauzată de scoaterea din exploatare a centralelor nucleare germane, iar mai multor ţări europene – să-şi întărească fundamentul energetic al economiei.

La fel şi „East Stream”, cum ar putea fi denumit proiectul ruso-nipon, pare a fi o bună variantă de soluţionare a multor probleme, una câştigătoare pentru ambele părţi, concluzionează Nezavisimaia Gazeta.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.