Prima doamnă a Islandei se alătură „indignaţilor”

0 4

Prima doamnă a Islandei, Dorrit Moussaieff, a sărit sâmbătă gardul de protecţie care ţinea separat un grup de protestanţi reuniţi la Reykjavik şi s-a solidarizat cu cauza lor.

Se pare că Dorrit Moussaieff nu a stat de două ori pe gânduri când a decis să abandoneze delegaţia oficială şi s-a îndreptat decis spre grupul de manifestanţi, care lansau cu ouă şi iaurturi în politicieni şi a trecut de cealaltă parte pentru a vorbi cu indignaţii islandezi. Solidaritate sau strategie calculată? se întreabă marţi (04 octombrie 2011) ziarul La Vanguardia.

Episodul a avut loc la sfârşitul săptămânii când doamna Moussaieff îşi însoţea soţul şi preşedinte al ţării, Olafur Ragnar Grimsson, ce îşi făcea tradiţionala plimbare spre biserica din capitala islandeză şi care marchează deschiderea sesiunilor parlamentare.

În imaginile filmate se poate vedea cum manifestanţii lansează ouă şi iaurturi asupra celor care îl însoţesc. La un moment dat /la orele 14.30/ prima doamnă se îndreaptă cu pas ferm spre grupul de manifestanţi.

Întâi îi salută pe protestari şi până la urmă se urcă pe gard şi trece de cealaltă parte, unde vorbeşti cu câţiva dintre ei, sub privirile atente ale camerelor de filmare ale manifestanţilor şi ale mass-media. Islanda, cu o populaţie de 320.000 de persoane a fost prima ţară lovită aprig de criza, declanşată în 2008, după căderea băncii Lehman Brothers.

Moneda naţională, coroana s-a devalorizat de atunci cu 44%. Ipotecile au crescut în mod necontrolat, în paralel cu o prăbuşire a valorii caselor şi într-un context social în care nemulţumirea se menâine.

Islanda este totodată singura ţară care a decis să-şi trimită în judecată primul ministru, Geir Haarde, pentru presupusă neglijenţă şi lipsă de previziune în prăbuşirea financiară a ţării, în timpul guvernării sale.

Procesul împotriva lui Haarde a fost autorizat anul trecut de Parlamentul islandez la indicaţiile unei comisii de anchetă, creată cu câteva luni înainte, pentru a determina eventualele responsabilităţi politice şi economice ale autorităţilor în gestionarea dezastruoasă a crizei. Rezultatul le-ar putea aduce celor responsabili inclusiv pedeapsa cu închisoarea.

Mare exemplu cel oferit de Islanda, notează un ziarist spaniol, sugerând ca şi Spania să stabilească un sistem similar. Ar trebui că acum, înainte de alegerile din 20 noiembrie – notează el – să se includă un articol care să prevadă ca cei învestiţi în funcţii publice să asume obligatoriu responsabilităţi civile şi penale în funcţie de modul cum au condus.

În acest fel, mulţi dintre cei care vor să devină candidaţi la preşedinţia guvernului, comunităţilor autonome şi primăriilor ar cumpăni bine acest pas, dacă ar şti că pot fi trimişi în judecată pentru gestionarea lor.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata