Sunt rusofil, însă nu „kremlinofil”, declară autorul britanic al unei cărţi incendiare despre Rusia

0 5

Jurnalistul britanic Luke Harding, fostul corespondent special al cotidianului britanic The Guardian la Moscova, este autorul cărţii intitulate elocvent „Un stat mafiot: cum a devenit un jurnalist duşmanul numărul 1 al noii Rusii”, apărută săptămâna trecută.

Într-un interviu oferit cotidianului rus Kommersant, Harding dezvăluie lucrurile de care s-a îndrăgostit în Rusia, în pofida faptului că a fost forţat de Serviciul Federal de Securitate /FSB/ să plece din această ţară.

Luke Harding a fost expulzat din Rusia la 9 februarie 2011, după ce agenţi ai FSB îl „luaseră în vizor”. Cartea jurnalistului britanic este scrisă, astfel, din prisma unei victime a FSB.

„Atunci când am scris cartea, am dorit între altele să spulber secretul acestor percheziţii /de locuinţe/ de către FSB, pentru ca şi alte victime să nu se mai teamă şi să înceapă să vorbească despre aceasta”, declară Harding pentru Kommersant.

Harding este unul dintre jurnaliştii străini care au avut cel mai mult de suferit de pe urma FSB. „Am auzit despre cel puţin alţi patru-cinci colegi care au avut de asemenea probleme cu serviciile secrete ruseşti şi au devenit victime ale percheziţiilor. Este treaba lor dacă vor să povestească sau nu despre aceasta. Însă, ceea ce s-a întâmplat cu mine a fost mult mai rău”, afirmă jurnalistul.

Fostul corespondent nu a aflat nici până la această oră de ce era urmărit cu atâta asiduitate de serviciile secrete ruseşti. „Credeau că sunt James Bond? Pentru a afla la ce lucrez nu era neapărat nevoie să dea buzna în apartamentul meu: ei ar fi putut urmări articolele mele din The Guardin”, subliniază Harding.

În cartea sa, jurnalistul britanic afirmă că la adresa sa au fost aplicate „tactici” Stasi sau KGB. În urma unei discuţii avute după expulzare cu un fost înalt agent Stasi, pe nume Jochen Gierke, acesta i-a împărtăşit jurnalistului că serviciile secrete est-germane foloseau aceleaşi metode psihologice ca şi KGB-ul sovietic şi FSB-ul actual. În germană tehnica se numea „zersetzung”, ceea ce ar putea fi tradus prin „demoralizare” sau „subminare”.

„Duşmanii regimului” erau „deconectaţi”: spaţiul personal le era violat, apartamentele – sparte, urmele lăsate fiind aproape invizibile. Asemenea operaţiuni erau desfăşurate în regim strict secret şi erau extrem de eficiente. Nimeni nu credea plângerilor victimelor. Tactica era una iscusită, discretă şi impenetrabilă. Stasi au folosit această metodă începând de la mijlocul anilor 1970, în special împotriva disidenţilor, oamenilor Bisericii şi germanilor estici care doreau să fugă în Occident. Vladimir Putin, la acea vreme era sublocotenent KGB, lucra tocmai atunci, adică la mijlocul anilor 1980, la Drezda, relatează jurnalistul britanic.

„Se pare că FSB continuă să funcţioneze după instrucţiuni KGB. Însă, într-o lume a comunicaţiilor imediate prin LiveJournal şi Twitter, asemenea metode par din ce în ce mai absurde”, afirmă Harding în interviul acordat Kommersant.

Cu toate acestea, jurnalistul britanic recunoaşte că există şi lucruri care îi plac foarte mult în Rusia. „Aveam foarte mulţi prieteni. Prietenia în Rusia este un lucru mult mai intens sau, să spunem aşa, mai pătimaş decât în Marea Britanie”, declară jurnalistul.

De asemenea, lui Harding îi plăcea să circule cu metroul moscovit, să se ducă la băile tradiţionale ruseşti, să sară în apa îngheţată de Bobotează. Îi plăcea să se ducă la teatru, să frecventeze evenimente culturale de nivel mondial, contra unei sume modice comparativ cu preţurile din Londra, Paris sau New York. Jurnalistul britanic se declară pasionat de arta rusă a secolului XIX-lea, în special de realismul progresist: a vizitat Galeriile Tretiakov de vreo 15 ori.

Nu în ultimul rând, Harding este cucerit de lirismul limbii ruse. „Orice ar spune criticii mei, eu sunt un rusofil. Însă nu un „kremlinofiľ! Este o mare diferenţă. Poţi iubi Rusia, dar în acelaşi timp să ai o atitudine critică faţă de cei care o conduc”, explică jurnalistul britanic.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata