Andrei Marga: Este nevoie de o cotitură multiplă în Europa

0 5
Înţelegerea prezentului şi asumarea viitorului sunt, în prezent, în Europa, mai pline de nesiguranţă decât altădată, susţine prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Universitarul clujean a arătat, vineri, în conferinţa cu tema „Încotro evoluează Europa?” susţinută la Facultatea de Studii Europene a UBB că „o alternativă pozitivă în schimbarea de pe continent este o cotitură multiplă, cu cinci componente: regândirea democraţiei europene, a statului social şi a economiei, în paralel cu reasumarea valorilor europene şi a unei noi înţelegeri a ştiinţei”.

„Ceea ce ni se cere în această situaţie de sporire a nesiguranţelor este angajarea unui efort de surprindere mai în adâncime a realităţii. (…). Suntem, în schimbul de generaţii, în pragul unei schimbări de conceptualizare care ar trebui să vină cât mai repede”, a spus Andrei Marga.

El a trecut în revistă diagnozele europene ale unor mari personalităţi, care fac referire la „expansiunea cinismului, vidul valorilor, expansiunea minciunii, a consumabilului, a riscului, a infantilismului şi a indiferenţei” şi a subliniat că este nevoie de conturarea unei alternative.

„În privinţa democraţiilor europene, sunt probleme în toate. Apatia politică şi fizică este prea răspândită în Europa. Lipsa de curaj şi de viziune a decidenţilor sunt şi mai răspândite. Procesele de decizie exclud prea mulţi oameni sau dacă vreţi sunt procese cu prea puţini oameni. Lideri veritabili sunt extrem de puţini.

Dacă tendinţele actuale nu sunt curmate – pentru că prea mulţi cetăţeni dezamăgiţi se retrag din procesul electoral, iar conpartidele nu reuşesc să mobilizeze electoratul şi să prezinte alternative convingătoare – atunci ne vom trezi în Europa şi deja ne trezim – cu o democraţie de elite birocratice, care au pierdut, demult, legătura cu democraţia în sens originar, ca putere a cetăţenilor. Decizionismul va înlocui pe nesimţite suveranitatea poporului”, a explicat profesorul universitar.

Din punctul său de vedere, Europa nu distinge suficient între pluralism politic şi democraţie şi „nu face distincţie suficientă între interesul public şi cel al grupurilor care se dau drept public”.

„Cetăţeanul alege, rareori, în cunoştinţă de cauză. Pe de o parte nu este informat, pe de altă parte nu se informează. Dacă se rezolvă aceste probleme, democraţia europeană va putea trece de la simpla tehnică de alegere periodică a reprezentanţilor la democraţie ca formă de viaţă”, apreciază Andrei Marga.

El a arătat că sunt confuzii culturale ce însoţesc democraţiile europene, iar pluralismul este confundat cu o diversitate de opinii, care se neutralizează reciproc.

„Deciziilor europene le lipseşte şi curajul, şi viziunea de lungă perspectivă. Democraţiile europene nu pot merge înainte dacă nu îşi informează suficient cetăţeni. Este nevoie de o clasă politică revitalizată, care poate angaja Europa pe direcţii noi”, a spus Andrei Marga.

În al doilea rând, statul european, care s-a extins după 1989, este cel de tip liberal, ce pleacă de la premisa că lichidarea îngrădirilor de orice fel la iniţiativa individuală este soluţia la probleme economice.

„În România, nu se înţelege problema statului social. Taxele şi impozitele au crescut continuu şi se acumulează mari datorii publice. Pe de altă parte, statul social nu a putut reduce suficient şomajul. Însă statul social nu este de abandonat câtă vreme Europa vrea să rămână Europa. Statul social trebuie să fie reconstruit fiindcă se află la o cotitură”, a afirmat rectorul UBB.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata