Caimacan Popescu Dumitru, profesor de dansuri tradiţionale aromâne: Viaţa de dansator profesionist e uşoară dacă îţi place – interviu

0
Profesorul-instructor de dansuri tradiţionale aromâne Caimacan Popescu Dumitru, cel care a înfiinţat ansamblul aromân de cântece şi dansuri „Dor” din Sarighiol de Deal (Tulcea), a vorbit pentru AGERPRES, cu prilejul spectacolelor susţinute în Albania şi Macedonia cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni, despre viaţa de dansator profesionist, dar şi despre principalele teme tradiţionale abordate în spectacole.

AGERPRES: În primul rând, vă rog să îmi spuneţi când a luat fiinţă ansamblul aromân de cântece şi dansuri ‘Dor’.

Caimacan Popescu Dumitru: Am acest ansamblu de 33 de ani. În data de 21 mai 2012 se vor împlini 34 de ani de activitate. La 25 de ani de activitate, după ce am luat un premiu mare la ‘Mamaia Populară’, am solicitat Consiliului Judeţean să am un festival al meu, deoarece eu mergeam de atâţia ani la festivaluri în străinătate şi nu puteam să invit pe nimeni la mine.

Ansamblul a luat denumirea de ‘Dor’ în anul 2003, înainte se numea Ansamblul artistic al aromânilor.

Când am făcut această solicitare Consiliului Judeţean, gândul meu era la festivalul ‘Păstoritului’, deoarece aromânii sunt păstori deosebiţi, sunt preocupaţi cu creşterea oilor din vremuri vechi. Am vrut ca această tradiţie a aromânilor să fie vizibilă. Consiliul Judeţean a aprobat solicitarea mea, astfel că în 2012 va avea loc cea de-a zecea ediţie a festivalului ‘Păstoritului’.

AGERPRES: În acest moment, din ansamblul artistic ‘Dor’ câţi dansatori şi cântăreţi fac parte?

Caimacan Popescu Dumitru: Ansamblul este mare. Din el fac parte 60 de tineri, însă, la spectacolele pe care le susţinem aici, în Albania şi Macedonia, am venit însoţit numai de 18 dansatori.

AGERPRES: Ce vârste au cei care fac parte din ansamblul ‘Dor’? Ce vârstă are cel mai tânăr dansator?

Caimacan Popescu Dumitru: Cei mai tineri sunt copiii cu vârste începând de la trei ani, chiar. Cel mai în vârstă sunt eu. Voi împlini 58 de ani. Din grupul cu care am venit în Albania şi în Macedonia, cel mai tânăr dansator are 11 ani. Trebuie să vă spun că avem în ansamblu copii cu vârste atât de mici fiindcă dorim ca ei să înveţe tradiţiile noastre populare de mici.

AGERPRES: Am văzut că sunt tineri care şi cântă, nu numai dansează. Ce instrumente sunt folosite în cântecele dvs. tradiţionale?

Caimacan Popescu Dumitru: Da, la noi orice dans este însoţit de cântec. Până anul acesta, orice spectacol am fi susţinut, acesta era însoţit şi de cântec, cântat de toţi tinerii. Noi folosim în spectacolele noastre cel mai mult acordeonul, cimpoiul şi clarinetul. Avem şi tobă.

De asemenea, printr-un proiect al Uniunii Europene am reuşit să achiziţionăm şi un nai. Avem la ora actuală două cimpoaie, două clarinete, trei acordeoane, tobe, armonică, şase fluiere şi sperăm să avem o orchestră exact cum trebuie. Tot prin acest proiect european am achiziţionat şi sistemul pentru sonorizare – staţii şi ce ne mai trebuia. Avem tot ce ne trebuie, inclusiv dorinţa şi voinţa de a pune în scenă tradiţiile prin spectacolele noastre.

AGERPRES: Am văzut că tinerii au nişte costume tradiţionale foarte frumoase…

Caimacan Popescu Dumitru: Da, noi am reuşit să facem aceste costume, cu ajutorul Consiliului Judeţean, fiindcă am câştigat foarte multe premii în anul 1987. Au fost aduse materiale din Egipt, Bulgaria, Grecia fiindcă nu se găseau la noi materialele speciale de care am fi avut nevoie pentru confecţionarea costumelor.

E o mătase care atunci când este în lumină luceşte. Unele costume sunt făcute cu fir de aur. Apoi, în 2010, când am câştigat proiectul cu Uniunea Europeană, am reuşit să mai facem două rânduri de costume pentru 40 de tineri, fete şi băieţi. Costumele sunt pentru toate mărimile, începând de la cei de trei-patru ani şi terminând cu cele pentru dansatorii maturi.

De asemenea, în acest an, am reuşit să primim o sponsorizare la nivel local care ne-a permis să mai facem încă 20 de costume – zece de damă şi zece pentru băieţi.

AGERPRES: Spectacolele dvs. ce teme tradiţionale abordează?

Caimacan Popescu Dumitru: Prima dată am pornit cu spectacole despre nunta aromână. Apoi peţitul la aromâni, exact cum se petrecea pe vremuri. Avem spectacole în care se regăseşte tema logodnei. Cântăm şi colinde aromâne, care sunt deosebit de frumoase. Am luat marele premiu la cinci ediţii ale festivalului de colinde din Braşov.

Bineînţeles că în programul nostru obişnuit sunt incluse şi dansuri tradiţionale aromâne şi cântece vechi. Pentru anul viitor am mai pregătit un spectacol despre obiceiurile de Paşte. Vom aduce pe scenă tradiţiile de Paşte ale aromânilor, românilor şi europenilor. Este un program de 12 minute în care vom prezenta şapte-opt astfel de obiceiuri tradiţionale de Paşte.

AGERPRES: Pentru spectacolele din Albania şi Macedonia ce momente tradiţionale aromâne aţi pregătit?

Caimacan Popescu Dumitru: Vom avea în Albania trei spectacole, iar în Macedonia două. Programul nostru durează cam 50 de minute şi cuprinde, în primul rând, dansuri de păstorit. Anul acesta, cu ocazia celei de-a noua ediţii a festivalului ‘Păstoritul’ am făcut un moment de păstorit în care, timp de 15 minute, readucem pe scenă această activitate tradiţională.

Momentul este gândit pentru un număr mare de dansatori, însă, noi l-am adaptat pentru 19 persoane, câţi suntem prezenţi în Albania şi Macedonia, cu prilejul Festivalului ‘Dimândarea Părintească’.

Aceste dansuri cuprind mai multe momente – pornirea turmelor şi alegerea locului stânei, când intră cel cu cimpoiul, se aranjează apoi stâna, care a fost întotdeauna considerată un loc sacru pentru păstori, se alege baciul, apoi urmează primul muls, făcutul brânzei, urmate de masa şi dansul păstoresc. De asemenea, spectacolul pregătit cu acest prilej mai include şi dansuri jucate la hore, la nuntă şi logodnă, unde am introdus şi steagul tradiţional românesc.

AGERPRES: Cum vă simţiţi în Albania şi în Macedonia?

Caimacan Popescu Dumitru: M-am simţit excepţional, în ciuda unui drum de 30 de ore România-Albania. Cum am intrat în Macedonia am simţit că sunt acasă, ştiind că în Macedonia şi Albania trăiesc oameni care vorbesc la fel ca mine, care păstrează tradiţiile vechi, care doresc să le transmită şi tinerilor.

Noi am cântat şi am dansat în aceste două ţări alături de două ansambluri de aromâni din Albania şi deşi nu îi mai văzusem niciodată ne-am simţit apropiaţi, întrucât cântam aceleaşi cântece pe care le ştiam cu toţii de la bătrânii noştri.

AGERPRES: O ultimă întrebare, dacă îmi permiteţi. Cum este viaţa de dansator profesionist?

Caimacan Popescu Dumitru: Este foarte uşoară şi plăcută dacă îţi place. Pe parcursul a 33 de ani de când am acest ansamblu au trecut prin mâinile mele, am pregătit multe generaţii de tineri, sute de tineri. Din păcate, sunt puţini care mai rămân în ansamblu după ce termină liceul.

Fetele se mărită şi sunt cazuri în care nu le mai dau voie soţii să danseze. La mine în ansamblu sunt români şi aromâni. Nu contează ce eşti atâta timp cât îţi place tradiţia populară. Mie mi-a plăcut foarte mult. Trebuie să te atragă această meserie ca să o poţi face. Trebuie să te dedici permanent dansului, tradiţiilor şi cântecelor.

Când eram tânăr lăsam totul baltă ca să plec la festivaluri, să dansez. Asta mi-a plăcut mie de mic. Fiecare are o vocaţie şi Dumnezeu îi dă ceva care trebuie să facă în viaţă şi face.

Tinerii din ansamblul aromân de cântece şi dansuri „Dor” din Sarighiol de Deal (Tulcea) susţin, în perioada 7-10 octombrie, mai multe spectacole în Albania şi Macedonia, cu prilejul Festivalului ‘Dimândarea Părintească’.

Evenimentul este organizat cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni (DRP). În Albania, potrivit cifrelor prezentate de DRP, trăiesc circa 150.000 de vorbitori de limbă română (aromâni), aceştia nefiind însă recunoscuţi ca minoritate naţională, ci doar ca minoritate lingvistică. De asemenea, aproximativ 20.000 de vorbitori de limbă română (aromâni/vlahi şi meglenoromâni) locuiesc în prezent în Macedonia.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.