Două cincinale pentru 30 kilometri de drum european

0

– România Liberă vă prezintă succint câteva studii de caz în contractele cu asfalt ce explică evaporarea fără urmă a banilor primiţi de Compania de Drumuri Naţionale de la bugetul de stat.

Drumul european DN6 (Craiova-Timişoara) trebuia reparat în proporţie de 75% cu banii UE (programul ISPA) cu începere din 2002. Zece ani mai târziu banii sunt pierduţi iar lucrările nu sunt terminate. Constructorul, o firmă fără nici o capacitate tehnică şi financiară, va pleca cu buzunarele pline din România după ce a dat CNADNR în judecată.

Contractul de reparare a celor 30 de kilometri din DN6 dintre Filiaşi şi Ciochiuţa a fost semnat cu firmele elene Proodeftiki şi Athena în 2002. Trei sferturi din suma necesară lucrărilor, care era de 21 milioane euro, a fost oferită gratuit de UE, scrie România Liberă.

Modernizarea presupunea lărgirea parţială a drumului la patru benzi şi trebuia terminată în 2005. Cu câteva luni înainte de termen lucrările erau terminate doar 50%, fapt care a determinat CNADNR şi unitatea ISPA subordonată să rezilieze în octombrie 2005 contractul.

Trei luni mai târziu, în februarie 2006, fostul director al unităţii ISPA, Cătălin Birtea, este înlocuit de Daniela Drăghia (actualul director general al CNADNR) care a decis reluarea contractului, condiţionată de îndeplinirea unor cerinţe de către constructorii greci. Aceştia sunt şi iertaţi de penalităţi pe motiv că plata acestora le-ar îngreuna situaţia financiară şi nu ar mai putea continua lucrările. Agonia ţine până în 2007 când CNADNR renunţă definitiv la contract.

Grecii acţionează compania în judecată, solicitând daune de 13 milioane de euro, printre motive fiind şi creşterea preţului la oţel pe durata contractului. Pentru a termina lucrările, compania condusă de persoana care a decis reluarea contractului în 2006, anume Daniela Drăghia, va trebui să plătească avocaţilor un milion de euro ca să o apere de pretenţiile grecilor şi alte 19 milioane de euro ca să termine lucrările. Factura este o pierdere de aproximativ 45 de milioane de euro, adică diferenţa între alocaţia iniţială de la bugetul de stat (5 milioane de euro – un sfert din valoarea totală a proiectului) şi costul final al acestuia, 50 de milioane de euro suportaţi acum de la buget.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.