Europa Centrală şi de Est: utilităţile locale vor lua partea leului din investiţiile străine în energie

0 3
Multe persoane au o imagine despre Europa Centrală şi de Est ca un loc al fabricilor pe bază de cărbune care scot mult fum.

Cu toate acestea, un val enorm de investiţii este de natură să transforme această imagine în contextul în care regiunea renunţă la energia electrică pe bază de cărbune în favoarea unui amestec bazat pe energia nucleară, eoliană şi gaz.

Partea leului din investiţii va fi luată de utilităţi locale, se arată într-o analiză publicată joi de Financial Times /FT/.

Marile companii străine, care în urmă cu câţiva ani au văzut perspective profitabile în această regiune, s-au retras pe pieţele de acasă, sau s-au focalizat pe nişe – precum energia eoliană – lăsând cea mai mare parte companiilor locale, adesea de stat.

Un exemplu bun pentru ambele feţe ale acestei monede este CEZ, utilitatea cehă în care statul are o participaţie de aproximativ 70%. În ultimii ani, CEZ, sub presiunea guvernului de a-şi maximaliza profiturile, s-a angajat într-o extindere regională agresivă, cumpărând utilităţi în Polonia, România, Bulgaria şi alte locuri din regiune pentru a ajunge în top 10 al companiilor energetice europene.

Cu toate acestea, guvernul a schimbat acum focalizarea şi cere ca CEZ să renunţe la ambiţiile sale regionale şi să se concentreze în schimb pe piaţa cehă. Aici intenţionează să finalizeze extinderea centralei nucleare de la Temelin, precum şi construirea unui nou reactor la centrala de la Dukovany. De asemenea, plănuieşte să construiască două reactoare în Slovacia vecină.

Daniel Benes, directorul executiv al CEZ, a declarat într-un interviu recent că prioritatea este acum dezvoltarea pieţei de acasă pentru centralele nucleare şi pe cărbune. În prezent, circa 70% din capacitatea CEZ vine de la centralele pe cărbune.

Compania a primit recent permise gratuite de emisii de la guvernul ceh, în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro (1,7 miliarde dolari), a declarat Jana Hays, analistă la Candole Partners, o companie de analiză de piaţă privind Europa Centrală şi de Est. Viitorul cărbunelui pare însă îndoielnic din cauza înăspririi restricţiilor UE privind emisiile de CO2, ceea ce va impulsiona investiţiile în alte surse de energie.

Focalizarea CEZ pe piaţa de acasă este copiată şi în alte ţări, în contextul în care companii internaţionale – cum ar fi Vattenfall din Suedia, care îşi vinde activele poloneze – se retrag din regiune pentru a construi o capacitate acasă. Acest lucru este valabil mai ales pentru utilităţi din Germania,

care şi-au văzut capitalizarea în scădere majoră după decizia guvernului de a renunţa la instalaţiile nucleare.

Wojciech Hann, un expert în energie de la firma de consultanţă Deloitte a declarat: „Mulţi dintre cei activi în regiune trebuie să folosească numerarul în exces pentru a-şi revitaliza propriile active. Acest lucru ar putea conduce la o încetinire a fuziunilor şi achiziţiilor transfrontaliere – exceptând cazul în care semne ale cererii din partea unor jucători mai ‘exotici’ [de exemplu, interesul recent manifestat de investitori chinezi în România] devin o tendinţă”.

RWE, utilitatea germană care deţine aproximativ 6% din piaţa poloneză şi alte active în regiune, planifică să se concentreze asupra energiei eoliene – cheltuind 500 de milioane de euro pentru a creşte capacitatea în Polonia de la 108 MW la 300 MW până în 2015. Dar este pe cale să lase cele mai mari investiţii unor utilităţi locale majore.

„Nu vrem să construim centrale pe cărbune. Vedem viitorul în energia regenerabilă, combinată cu centrale electrice pe gaz”, spune Filip Thon, preşedintele consiliului de administraţie al RWE Polska.

Polonia are cea mai mare economie din regiune şi generează aproximativ 90% din necesarul de electricitate pe bază de cărbune. Este una dintre puţinele ţări din Europa Centrală şi de Est care nu are o industrie a energiei nucleare.

Thon spune că Polonia are o capacitate de generare de aproximativ 35 GW, din care aproximativ 15 GW trebuie să fie înlocuiţi în viitorul apropiat, deoarece sunt produşi de centrale electrice învechite. Ţara are nevoie, de asemenea, să construiască o capacitate suplimentară de 15 GW până în 2030 pentru a ţine pasul cu cererea.

Investiţia totală necesară este de aproximativ 50 de miliarde de euro în următoarele două decenii. Aceasta nu include banii necesari pentru conectori la reţele europene şi pentru a moderniza reţeaua de transport pentru a remedia producţia fluctuantă din resurse regenerabile, ca energia eoliană.

Ca şi alte ţări din regiune Polonia va asista la schimbări majore în amestecul de energie pe care îl va folosi. Cărbunele va fi mult mai puţin important. Până în 2030, Ministerul Economiei se aşteaptă ca acesta să scadă la circa 57% din capacitate, restul fiind asigurat de gaz, energia eoliană, biocombustibili şi prima centrală nucleară a ţării.

„Cu cât cresc mai mult penalizările UE privind gazele cu efect de seră, cu atât mai mult va deveni centrala nucleară mai rentabilă”, spune Daniel Roderick, senior vicepreşedinte pentru proiecte de instalaţii nucleare la GE Hitachi, unul dintre cele trei consorţii – alături de Areva din Franţa şi Westinghouse din SUA – care participă la licitaţia pentru construirea unei centrale poloneze. Instalaţia, una din cele două planificate, va fi construită pentru PGE din Polonia, în proporţie de 70% deţinută de guvern.

Alte investiţii mari în materie de energie în regiune, de la extinderea centralei nucleare de la Cernavodă în România, la centrala nucleară de la Visaginas în Lituania, sunt făcute de contractori externi pentru companii energetice locale.

În Ungaria, unde guvernul de centru-dreapta a fost reticent faţă de o serie de investitori străini, premierul Viktor Orban a făcut referire la „profituri excesive” făcute de aceştia, care deţin poziţii de „monopol” în utilităţi, şi a vorbit de necesitatea de a „obţine controlul” asupra acestora.

Există o tendinţă clară ca utilităţile străine să joace un rol mai marginal, în favoarea utilităţilor locale, subliniază FT.

„Vedem o retragere a unor participanţi străini, cum ar fi Vattenfall,” spune Krzysztof Rozen de la compania de consultanţă KPMG. „Nu aş aştepta un mare boom din partea investitorilor străini”, a precizat el.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata