Rusia, interesată dacă România va avea şi alte contribuţii la promovarea sistemelor antirachetă

0
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a subliniat sâmbătă în cadrul lucrărilor Comisiei de apărare a Adunării Parlamentare a NATO că sistemul de apărare antirachetă din România este unul european şi că acesta „va putea proteja teritoriile şi populaţiile europene împotriva proliferării rachetelor balistice”.

Bogdan Aurescu a răspuns astfel întrebărilor unui membru al delegaţiei ruse la AP NATO, prin care acesta se interesa dacă, pe lângă găzduirea acestui sistem, România va mai avea şi alte contribuţii pentru promovarea sistemelor antirachetă şi dacă acordul a fost semnat la două nivele – SUA şi, respectiv România – sau dacă li s-a cerut tuturor statelor membre NATO să semneze acest document.

„La Summitul de la Lisabona s-a adoptat un concept strategic, care a confirmat indivizibilitatea securităţii pentru statele membre NATO şi, în acelaşi timp, la acelaşi summit, aţi confirmat indivizibilitatea securităţii tuturor statelor europene, atât a statelor membre NATO, cât şi a celorlalte. Rusia a fost şi ea invitată să construiască sistemul european antirachetă. Mă interesează care este părerea dvs. privind contribuţia europeană la construirea sistemului antirachetă în Europa”, i s-a adresat delegatul rus lui Bogdan Aurescu.

Secretarul de stat în MAE a subliniat faptul că indivizibilitatea securităţii este menţionată în documentele de la Summitul NATO şi că pe 23 septembrie textul acestui acord a fost făcut public.

„Cred că este un nivel de transparenţă fără precedent, un gest care arată că nu avem nimic de ascuns. Este vorba despre o colaborare transparentă şi deschisă, transparenţă care este menită să facă acest proces cât mai uşor de înţeles şi cât mai clar pentru toată lumea. (…) Este un sistem de apărare antirachetă european. Nu există o contribuţie foarte masivă din partea multor parteneri europeni. Acordul cu România a fost completat de Acordul cu Polonia şi, iată, contribuţia Turciei, prin acceptarea sistemului de radare, care vor deveni operaţionale anul acesta, vine să completeze această fază I a EPA”, a afirmat Aurescu.

El şi-a exprimat speranţa că participarea României la acest scut antirachetă american cu baza de la Deveselu va ajuta EPA să înainteze conform programului stabilit.

„Asta este nu numai o urmare a recomandărilor făcute de şefii de la NATO, dar vine şi în conformitate cu acordul de la Lisabona. (…) Sistemul din România va putea proteja teritoriile şi populaţiile europene împotriva proliferării rachetelor balistice”, a susţinut secretarul de stat în MAE.

Referindu-se la garanţiile juridice pe care le cere Rusia Statelor Unite privind scutul antirachetă, Aurescu a precizat că există garanţii de natură tehnică, precum centre de fuziune, de coordonare a operaţiunilor, reluarea exerciţiilor teritoriale şi a adăugat că la Summitul NATO-Rusia vor fi evaluate posibilele ameninţări.

Aurescu a subliniat contribuţia „solidă” europeană la dezvoltarea sistemului antirachetă din România şi a evidenţiat că sistemul NATO „este susţinut de şefii de stat şi de guvern din ţările membre NATO, ca o colaborare valoroasă pentru dezvoltarea capacităţii Alianţei de apărare”.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.