Sarkozy, în turneu prin Caucazul de Nord: Ţările din regiune au aşteptări diferite

0
Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a desfăşurat, săptămâna aceasta, o vizită la Tbilisi, în cadrul turneului prin ţările Caucazului de Sud. Georgia l-a primit pe liderul francez cu un fast comparabil cu cel cu care, în urmă cu şase ani, îl primise pe liderul american George W.Bush: până şi tribuna pentru mesajul adresat de liderul francez poporului georgian a fost ridicată în aceeaşi piaţă a Libertăţii, de unde şi-a ţinut discursul şi liderul american.

Totuşi, vizita lui Sarkozy la Tbilisi va fi mai scurtă decât cea a lui Bush, în aceeaşi zi el fiind aşteptat la Baku, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Nicolas Sarkozy a devenit pentru Georgia, prin eforturile propagandei de la Tbilisi, ceea ce Simon Bolivar a fost pentru America de Sud de Sud, comentează cotidianul rus. Dacă Bolivar a adus libertatea pentru cea mai mare parte a continentului sud-american, atunci preşedintele francez a contracarat, în 2008, neocolonizarea Georgiei de către Rusia.

Vizitei lui Sarkozy la Tbilisi autorităţile locale au încercat să-i atribuie o importanţă specială, eludând caracterul regional al acesteia şi subliniind că vizita constituie o formă de presiune a Occidentului la adresa Rusiei, remarcă publicaţia menţionată.

O asemenea abordare din partea Georgiei a displăcut Armeniei, de unde a şi început joi turneul lui Sarkozy, dar şi Azerbaidjanului. ‘Împăunarea’ autorităţilor georgiene nu a rămas neobservată nici de politologii de la Tbilisi, continuă Nezavisimaia Gazeta.

AstfeĘ politologul Soso Ţiskarişvili a declarat că, de fapt, pentru liderul francez vizitele la Baku şi Erevan sunt chiar mai importante decât cea de la Tbilisi: Azerbaidjanul înseamnă resurse energetice şi interese ale companiilor franceze în domeniu, iar Armenia – relaţii tradiţional apropiate şi necesitatea de a ameliora relaţiile cu diaspora armeană din Franţa, tensionate după respingerea de către parlamentul francez a proiectului de lege privind urmărirea penală pentru negarea genocidului armean din Imperiul Otoman.

Cotidienele armene citau cu litere mari, în ziua sosirii lui Sarkozy, o aserţiune făcută de acesta în cadrul unui interviu acordat presei locale: ‘Nimeni nu ştie mai bine decât Franţa ce înseamnă Karabahul pentru Armenia’. În acelaşi interviu Sarkozy a subliniat că nu poate obliga Armenia şi Azerbaidjanul să fie prietene, însă la această concluzie ele ar trebui să ajungă singure. Liderul francez a promis că va repeta aceleaşi cuvinte la Baku.

La Tbilisi, Sarkozy va asculta obiecţiile părţii georgiene la adresa Rusiei, care în pofida acordului de încetare a focului, încheiat prin medierea Parisului, nu s-a retras pe poziţiile ocupate până la 8 august 2008.

De asemenea, prognozează Nezavisimaia Gazeta, autorităţile georgiene vor manifesta o atitudine alarmistă legat de declaraţiile lui Putin privind oportunitatea înfiinţării unei Uniuni Euroasiatice şi vor insista asupra unui sprijin acordat de Franţa proceselor euro-integriste ale Georgiei. Însă, după cum remarcă politologii, Georgiei îi va fi mai greu să-l ‘farmece’ pe Sarkozy decât a reuşit, odată, cu George W.Bush.

Vizita lui Sarkozy la Baku va fi prima vizită a preşedintelui francez în Azerbaidjan. În timpul acesteia se va discuta despre relaţiile bilaterale, despre consolidarea cooperării economice, inclusiv realizarea proiectului Nabucco, şi despre reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah.

În pofida faptului că Baku s-a pregătit în mod serios pentru vizita lui Sarkozy – liderul uneia dintre cele trei ţări care coprezidează Grupul de la Minsk al OSCE privind reglementarea conflictului karabah – liderii azeri nu-şi pun prea mari speranţe în accelerarea acestui proces.

În opinia analiştilor azeri, conflictul din Nagorno-Karabah este considerat în Europa doar un instrument pentru obţinerea de dividende proprii.
Potrivit politologului azer Rasim Musabekov, Sarkozy este interesat în primul rând de probleme energetice.

Ţinând cont de participarea companiilor franceze Total şi Gaz de France la proiecte energetice de pe teritoriul Azerbaidjanului, nu este greu de înţeles că liderul francez va dori să consolideze prezenţa respectivelor companii pe piaţa locală.

În ceea ce priveşte conflictul armeano-azer, o practică obişnuită a marilor puteri este de a folosi reglementarea conflictelor pentru promovarea propriilor interese, subliniază Musabekov. Astfel, Franţa nu are nevoie de noi confruntări armate, care ar putea amplifica riscurile din regiune.

În general, în opinia politologului, vizita regională a preşedintelui francez trebuie considerată o bună oportunitate de consolidare a relaţiilor cu una dintre cele mai mari puteri ale Europei. ‘Nu trebuie uitat că, dacă în plan economic inima Europei este Germania, atunci Parisul joacă un rol important în elaborarea liniei politice a

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.