Femeile vor să creadă în continuare în „primăvara arabă”

0 10
Pentru prima dată în istoria sa, premiul Nobel pentru pace a fost atribuit unui număr de trei femei. Una din laureate este jurnalista Tawakkol Karman.

Această figură emblematică a revoltelor din Yemen a dedicat premiul „primăverii arabe”, o mişcare care va da primul examen democratic la 23 octombrie, data alegerii unei Adunări constituante în Tunisia, înainte de alegerile parlamentare din Egipt, din 28 noiembrie, scrie cotidianul La Croix în ediţia de duminică.

Tranziţia democratică creează anumite oportunităţi de îmbunătăţire a condiţiei femeii în această regiune a lumii, dar situaţiile sunt diferite în ţările în care s-au declanşat revoluţii – Tunisia, Egipt şi Libia – şi unora le este teamă de un regres în această privinţă.

„Escaladarea islamismului şi a curentelor ultra-conservatoare nu este de bun augur”, afirmă Héla Ouardi, profesoară de literatură şi civilizaţie franceză la universitatea din Tunis, exprimându-şi nemulţumirea faţă de acapararea spaţiului public de către religie.

„Femeile sunt îngrijorate”, confirmă sociologul Sarah Ben Néfissa, cercetătoare la Institutul de cercetare şi dezvoltare /IRD/ din Paris. „Curentele islamiste nu au fost nici iniţiatoarele şi nici motorul revoltelor, dar ele constituie forţele cele mai structurate şi beneficiază de un puternic sprijin financiar din partea ţărilor golfului. Este valabil pentru Egipt, dar şi pentru Tunisia”, potrivit acesteia.

„Există o cerere de islamizare a societăţii în diferitele ţări”, subliniază Jean Zaganiaris, cercetător la Centrul de cercetare a Africii şi Mediteranei de la Rabat. „Reapare discursul despre inegalitatea dintre bărbat şi femeie promovat în numele complementarităţii dintre sexe, în contrast cu egalitatea laică de origine occidentală”, înscrisă mai ales în Constituţia tunisiană. „Ce va ieşi din această confruntare?”, se întreabă cercetătorul.

Potrivit acestuia, trebuie să se termine odată cu mirajul imaginilor, deoarece dacă se publică pe prima pagină fotografii cu femei care îşi strigă indignarea la diversele manifestaţii, acest lucru nu înseamnă o garanţie în ceea ce priveşte existenţa lor politică. El consideră imposibilă apariţia femeilor lider în Libia, ţară în care noţiunea de feminism este practic inexistentă.

În timp ce Tunisia a oferit garanţii serioase aplicând paritatea pe listele electorale, Egiptul nu a pus în aplicare reforma constituţională (adoptată prin referendum în martie) pentru a ameliora condiţia femeilor şi a le garanta participarea la viaţa politică.

Soarta femeilor este strâns legată de evoluţiile politice.

Totuşi, a fost pus în funcţiune un proces ireversibil, afirmă politologul Ahmed Benani de la Universitatea din Lausanne. „Primăvara arabă” nu înseamnă o ruptură cu valorile islamului, dar, potrivit acestuią primul obiectiv al revoluţiilor a fost eliberarea cuvântului şi, în acest sens, femeile ocupă un rol primordial. „Nu trebuie prea multă ardoare. Femeile nu vor fi uitate de istorie”, spune politologul.

Potrivit economistului specializat în Maghreb, de la Centrul Carnegie pentru Orientul Mijlociu din Beirut, Lahcen Achy, „ţările arabe sunt printre cele mai inechitabile, marja de progres este enormă”.

În 2003, primul raport al Naţiunilor Unite despre dezvoltarea umană consacrat lumii arabe releva un triplu deficit în materie de democraţie, de acces la cunoaştere şi de egalitate între sexe.

„Or, deficitul democratic le co

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata