Noua direcţie adoptată de Ungaria reprezintă pericolul ascuns al Europei

0
Premierul ungar Viktor Orban a declarat recent triumfător că ţara sa s-a angajat ferm pe un drum diferit faţă de Grecia.

Cu un pachet de reforme fiscale anunţate în luna martie, perspectiva Ungariei s-a îmbunătăţit, iar soarta economică a ţării rămâne pe drept în mâinile proprii, însă o schimbare cu mult mai îngrijorătoare este în curs de desfăşurare, scrie Ian Bremmer, preşedintele Eurasia Group, o companie de consultanţă în privinţa riscurilor politice, în ediţia de duminică a Financial Times.

Sub pretextul reformei economice, Orban s-a îndepărtat de vechiul drum grecesc al democraţiei – acum la baza întregii Uniuni Europene. Consolidarea de către Orban a puterii în detrimentul instituţiilor democratice reprezintă o provocare fundamentală pentru UE în ansamblul său, în condiţiile în care Uniunea nu poate aplica însuşi credo-ul pe care l-a răspândit. În plus, nerespectarea de către Ungaria a democraţiei şi a libertăţilor civile ar putea ameninţa brandul european în ochii potenţialilor noi membri şi ai lumii în general.

Guvernul lui Orban şi-a creat un Consiliu Fiscal cu trei membri, toţi loiali Fidesz sau care vor fi în curând numiţi de către partid. În plus, deşi bugetul Consiliului a fost redus cu peste 98 de procente, autoritatea sa politică s-a extins. Mai mult, consiliul are capacitatea de a dizolva Parlamentul – o lovitură fatală pentru orice guvern de opoziţie viitor.

Alte instituţii ungare au trecut, de asemenea, printr-o cosmetizare. De la preluarea mandatului în 2010, guvernul a compromis independenţa Băncii centrale, a Curţii Constituţionale, a Oficiului de Stat de audit, a Autorităţiii de supraveghere financiară şi a watchdog-ului concurenţei. Guvernul a propus, de asemenea, mai multe reforme electorale tehnice care subminează opoziţia şi partidele mai mici.

Schimbările constituţionale necesită o majoritate de două treimi pentru a trece, acceaşi majoritate fiind necesară şi pentru a le relaxa. Aceste măsuri vor face mai dificilă, pentru opoziţie, ieşirea de sub controlul Fidesz. Pe de altă parte, cea mai bizară propunere a guvernului, cea de a incrimina realizările economice ale administraţiilor anterioare, este, de asemenea, concepută pentru a submina ceea ce mai rămâne din opoziţia socialistă.

La suprafaţă, Orban continuă cu politica sa vicleană de PR, care descrie propunerile sale drept proactivitate fiscală şi demarchează Ungaria de Grecia. Pe fond însă, guvernul continuă calea trasată de la preluarea mandatului, afectând tot mai mult integritatea instituţiilor democratice ale statului.

Zona euro a aflat că îi lipsesc instituţiile necesare pentru a supraveghea politicile fiscale ale membrilor săi, iar lumea plăteşte preţul. Ungaria demonstrează însă că UE are un punct politic orb, care-i ameninţă temeliile – în condiţiile în care, odată ce o ţară a fost admisă în Uniune, nu există mecanisme viabile pentru a-i impune aderarea continuă la mandatul Uniunii.

Pentru a adera la UE, o ţară are nevoie de o economie de piaţă funcţională şi de aderarea la obiectivele politice şi economice ale Uniunii.

De asemenea, o ţară necesită instituţii care să garanteze democraţia şi libertăţile civile. Aici este punctul în care Ungaria nu respectă condiţiile. Alarmant, nu există nicio modalitate instituţională sau juridică la care UE poate recurge pentru a implementa normele. Ungaria este primul exemplu de ţară membră care nu doar „şi-a târât picioarele pe calea democraţiei” ci a început şi să „pedaleze” invers, în opinia semnatarului articolului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.