Alexandra Gătej (AmCham România): Actuala taxă clawback opreşte/împiedică noile investiţii în industria farmaceutică

0

 Recenta modificare de către Guvern a mecanismului taxei clawback îngrădeşte investiţiile în industria farmaceutică din România, întrucât nu răspunde nevoii de predictibilitate necesară la stabilirea bugetului anual, a declarat preşedintele AmCham, Alexandra Gătej, marţi, la o conferinţă de presă de prezentare a poziţiei investitorilor.

‘Aşa cum este formulată acum, taxa clawback limitează în mod obiectiv şi semnificativ dezvoltarea investiţiilor în industria farmaceutică din România, îngrădeşte capacitatea investitorilor de a dezvolta planuri strategice pe termen lung. Înţelegem nevoia de fonduri pe termen scurt a autorităţilor române, înţelegem şi nevoia acestora de a controla consumul de medicamente, dar prin mesajul nostru ne arătăm îngrijorarea faţă de eliminarea predictibilităţii bugetelor anuale şi investiţiilor pe care o introduce noul mecanism’, a declarat preşedintele AmCham, Alexandra Gătej.

Potrivit investitorilor, ‘măsura adoptată este lipsită de logică economică atât timp cât impune doar companiilor farmaceutice o taxă pe veniturile generate de întreg lanţul de aprovizionare’.

AmCham România recomandă stabilirea unui plafon maxim pentru procentul taxei de clawback şi utilizarea preţului de producător ca bază de calcul a taxei, astfel încât producătorii de medicamente să nu fie singurii responsabili pentru acoperirea costurilor generate de o eventuală depăşire a bugetului iniţial alocat medicamentelor.

Din punct de vedere fiscal, AmCham România atrage atenţia că modul în care este formulată taxa clawback poate duce la situaţia în care aceeaşi livrare de medicamente să fie supusă unei duble impozitări. Totodată, noul sistem presupune aplicarea taxei clawback la TVA-ul aferent, ceea ce duce la un nou tip de dublă taxare şi încalcă principii fiscale de bază.

Preşedintele Grupului de Lucru pentru Sănătate din cadrul AmCham România, Pascal Prigent, a remarcat că deşi creşterea pieţei nu este controlată de către producătorii de medicamente, aceştia devin responsabili de creşterea valorii consumului în termeni absoluţi faţă de bugetul aprobat trimestrial. Prin impunerea taxei, statul transferă mediului privat atât ineficienţele sistemului de sănătate, cât şi controlul creşterii consumului de medicamente.

În încheiere, Alexandra Gătej a precizat că această poziţie, argumentele, recomandările, precum şi îngrijorarea AmCham România au fost deja comunicate autorităţilor române din domeniul sănătăţii şi organismelor internaţionale, respectiv FMI şi Banca Mondială.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este una dintre cele mai importante organizaţii profesionale de afaceri cu o contribuţie semnificativă în procesul de consultare asupra legilor şi reglementărilor cu efecte asupra mediului de afaceri din România. AmCham România reprezintă 300 de membri – companii americane, internaţionale şi locale, cu investiţii totale de peste 10 miliarde dolari şi mai mult de 200.000 de locuri de muncă create.

Guvernul României a aprobat, în şedinţa din 21 septembrie, Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea mecanismului taxei clawback, care prevede obligativitatea achitării de către firmele de medicamente a unei contribuţii calculate la volumul de vânzări pentru toate medicamentele, data intrării în vigoare a actului normativ fiind 1 octombrie.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.