Doar 7 judeţe din România vor avea sisteme de alertare în cazul unui cutremur major. Vezi aici care

0
– Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă şi comitetele de situaţii de urgenţă din şapte judeţe din România şi opt districte din Bulgaria vor fi dotate cu un sistem de alertare în cazul unui cutremur major, sistem ce va fi conectat permanent la serverele din Bucureşti ale Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a declarat, joi, directorul general al INCDFP, Constantin Ionescu.
„Proiectul vizează realizarea unui sistem de alertare în cazul unui cutremur major – aici vorbim despre un cutremur de peste şapte grade. Este realizat pentru ISU, pentru comitetele naţionale pentru situaţii de urgenţă, fiind folosit pentru blocarea anumitor instalaţii periculoase care pot afecta populaţia”, a precizat Ionescu.El a explicat că un cutremur poate afecta imediat o mică parte a populaţiei, însă, după cutremur, se pot produce pagube mult mai mari, care pot fi generate de explozii cauzate de acumulări de gaze, explozii în combinate petrochimice sau alte instalaţii.

„Şi atunci ne-am gândit să realizăm un sistem care să blocheze aceste instalaţii trimiţând semnalele direct din institut către instalaţii. Semnalul se transmite instantaneu, după evaluarea cutremurului – cât de mare a fost. Când ajunge la instalaţie, aceasta s-a blocat şi, practic, se îndepărtează acest efect secundar”, a subliniat directorul institutului.

Constantin Ionescu a precizat că semnalul se transmite la utilizatorii cu risc major la cutremure, iar sistemul permite blocarea instalaţiilor şi avertizarea cu un anumit timp înainte ca unda seismică periculoasă să ajungă la locul unde se află implementat sistemul. De exemplu, pentru Giurgiu este vorba despre 40 de secunde, în timp ce pentru Bucureşti de 25 de secunde.

Acest sistem poate fi implementat şi în şcoli, spitale sau clădiri administrative sau chiar la populaţie. „Implementarea proiectului nostru costă 6,5 milioane de euro. Implementarea înseamnă detecţia semnalului de la sursele care produc cutremure, evaluare, transmiterea informaţiilor către autorităţi.

Transmiterea informaţiilor către toţi utilizatorii este o altă aplicaţie, care poate fi o aplicaţie privată. Noi o furnizăm în implementare unui IMM sau oricui colaborează cu noi şi, practic, oricine poate să instaleze un astfel de sistem. Adică un sistem care blochează gazele cu senzor local la beneficiar şi un sistem care blochează tot gaze sau alte instalaţii comandat de la distanţă”, a spus Ionescu.

Şeful INCDFP a subliniat că implementarea sistemului de avertizare la ISU este acoperită din proiect. „Proiectul DACEA este făcut pentru autorităţi, mai ales că la fiecare protecţie civilă sau comitet de situaţii de urgenţă al judeţelor se va instala un sistem care va fi tot timpul conectat la serverele noastre din Bucureşti şi vor primi informaţii după cutremur cu parametrii cutremurului, hărţi, evaluarea anumitor pagube produse în anumite localităţi din judeţele respective.

Cutremurul nu este neapărat ziua, ca să ridici elicopterul şi să te duci să vezi. Trebuie să faci o evaluare statistică şi apoi vezi pe unde dirijezi forţele ca să vezi cât de mare a fost paguba”, a arătat Constantin Ionescu. „Dacă autorităţile doresc să implementeze acest sistem la populaţie, cum ar fi şcoli, spitale, clădiri administrative, se poate implementa. Se pare că se doreşte acest sistem. Dacă este vorba despre primării, spitale, şcoli, se vorbeşte despre alte sume.

La nivel local, problemele sunt specifice. Costul unei instalaţii de acest gen variază între 5.000 şi 10.000 de euro pentru fiecare utilizator, pentru că nu numai îi punem un echipament acum şi gata, uităm de el. Sunt şi costuri lunare privind partea de comunicaţie şi informatică”, a adăugat el.

La rândul său, profesorul Gheorghe Mărmureanu, fostul director al INCDFP, a ţinut să sublinieze că un lucru important îl reprezintă nu numai costurile, ci şi calitatea. „Problema este şi calitatea. Noi am construit până acum şi  suntem foarte atenţi la acest subiect. Iar grupul nostru din institut are calificarea şi pe partea de automatică şi pe partea de seismologie şi pe partea de programare.

Există anumite instalaţii cu risc major la cutremurele vrâncene: centralele nuclearelectrice, spitale, şcoli, lifturile.

Spitalele sunt foarte interesante şi importante, pentru că se pot face operaţii în timpul producerii unui cutremur şi rămâi fără lumină. La un cutremur peste şapte grade cade totul – nu mai ai nici lumină, nici celular, nici nimic. Dar noi avem trei back-up-uri în spate şi putem să transmitem”, a subliniat Mărmureanu.

Profesorul a adăugat că din valoarea totală de 6,5 milioane de euro a proiectului, numai aparatura de infrastructură costă 3,5 milioane de euro. „Proiectul DACEA este unul european de cross-boarder, circa 6,5 milioane de euro ca valoare, din care numai instrumentarea, adică aparatura de infrastructură costă 3,5 milioane de euro.

Deci, partea practică este făcută de noi – de domnul Ionescu – şi partea de automatică am construit-o în cadrul unui altui proiect european numit Safer – şi acum rezultatele acestui proiect le folosim aici. Acum două săptămâni am fost la Napoli şi am mai câştigat un alt proiect european, în continuarea acelui proiect şi acolo reprezentanţii comunităţi europene au spus, în deschiderea evenimentului, că în lume există două sisteme de avertizare: românesc şi japonez. Deci, vedeţi, suntem pe val, cum se spune”, a conchis Gheorghe Mărmureanu.

Proiectul DACEA are ca scop prevenirea dezastrelor provocate de cutremure în regiunea transfrontalieră România – Bulgaria prin dezvoltarea unui sistem integrat de alarmare timpurie, a unei reţele de comunicaţii şi a capacităţii de intervenţie rapidă la nivel local.

Proiectul se va implementa în şapte judeţe din România – Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Constanţa şi opt districte din Bulgaria – Vidin, Montana, Vraca, Pleven, Veliko Târnovo, Ruse, Razgrad, Silistra şi Dobric.

DACEA se derulează în cadrul programului de cooperare transfrontalieră România – Bulgaria 2007 – 2013. Proiectul este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, cofinanţat din fonduri naţionale prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

DACEA se derulează pe parcursul a 30 de luni.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.