Iaşi: Mii de oameni asistă la slujba liturgică oficiată cu prilejul prăznuirii hramului Sf. Parascheva

0
Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Teofan, alături de 22 de ierarhi din ţară, şi mitropolitul de Nafpaktos şi Aghios Vlasios, Hierotheos Vlachos, oficiază vineri slujba Sfintei Liturghii, pe esplanada Catedralei Mitropolitane din Iaşi, cu prilejul prăznuirii hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, considerată a fi de 370 de ani ocrotitoarea Moldovei.

La Slujba Liturgică au venit să asiste peste 20.000 de pelerini, iar alte câteva mii stau la cozi, care ajung la trei kilometri, pentru a se închina la raclele cu moaştele Sfintei Parascheva şi Sf. Policarp, acestea din urmă fiind aduse de la Iaşi dintr-o mănăstire din Grecia.

De asemenea, la slujbă iau parte liderul ECO-PIN, Lavinia Şandru, şi vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian, alături de politicieni locali, autorităţi locale şi judeţene, reprezentanţi ai deconcentratelor.

Totodată, prof.univ.dr Vasile Astărăstoae, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Gr.T.Popa Iaşi, şi preşedintele Colegiului Medicilor din România, s-a închinat la cele două racle.

Pelerinii care se află în curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pot vedea pe ecrane panoramice slujba Sfintei Liturghii, iar pe străzile din jurul Mitropoliei au fost amplasate difuzoare pentru persoanele care stau la rând pentru a se închina la moaşte.

În fiecare an, sute de mii de credincioşi ortodocşi, dar şi catolici din ţară şi străinătate vin să se închine la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, considerată a fi ocrotitoarea Moldovei, a cărei prăznuire se oficiază pe 14 octombrie.

Anul acesta, reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au adus în pelerinaj moaştele Sfântului Policarp, Episcopul Smirnei, de la o mănăstire din Grecia.

Cuvioasa Parascheva, cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea, într-o familie de neam bun şi cu credinţă în Dumnezeu. Ea a primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă.

La 15 ani, aflându-se într-o biserică, a auzit cuvântul evanghelic ‘cine va vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie’. Profund marcată, iese din biserică, îşi împarte hainele săracilor şi se hotărăşte să-şi dedice viaţa lui Hristos. Astfel, a intrat într-o mănăstire de fecioare din oraşul Ieracleea Pontului.

Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului. La 25 de ani s-a reîntors în locurile natale şi a locuit încă doi ani în biserica satului, după care a trecut la cele veşnice.

Câţiva ani mai târziu, în urma unor minuni petrecute la mormântul ei, moaştele sale au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire. Acolo au stat timp de 175 de ani.

În anul 1223, ţarul Ioan Asan al II-lea a strămutat moaştele Sfintei Parascheva la Târnovo, în Bulgaria, în catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cultul Sfintei Parascheva a trecut şi la nordul Dunării, în cele trei ţări române.

În anul 1393, după ce Bulgaria a căzut în mâinile turcilor, moaştele sale au fost dăruite, pentru trei ani, lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386-1418), ca apoi să ajungă în Serbia, la Belgrad, unde au rămas timp de 125 de ani.

După ce turcii au ocupat şi Serbia, moaştele sale au fost duse la Constantinopol, unde au fost răscumpărate de Patriarhia Ecumenică pentru 12.000 de ducaţi de aur, rămânând în catedrala patriarhală din Fanar timp de 120 de ani.

În 1641, acestea au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.

În acelaşi an, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, fiind aşezate cu cinste în biserica Sfinţii Trei Ierarhi, aflată în prezent sub patronaj UNESCO, care a fost gândită pentru a deveni chivot al Sfintei Parascheva. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un incendiu, fiind transferate mai târziu în noua Catedrală mitropolitană din Iaşi, unde se află şi în prezent.

Generalizarea cultului Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă în 1955 de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Tot atunci a fost stabilită şi data de sărbătorire a Sfintei Parascheva – 14 octombrie.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.