Primăvara arabă inflamează rivalitatea istorică iraniano-saudită

0
Primăvara arabă, care a scos în stradă milioane de oameni pentru a cere democraţie şi libertate şi a înlăturat trei dictatori, a inflamat rivalitatea istorică care există între Iran şi Arabia Saudită, ai căror lideri se tem că urmările acestor revolte şi-ar putea extinde aria de influenţă mai ales în interiorul celor două regimuri autoritare.

Antagonismul dintre Iran (populaţie persană) şi Arabia Saudită (arabă) are desigur la baza diferenţa etnică, dar şi religioasă, având în vedere că ambele se consideră depozitarele adevăratei credinţe islamice de la moartea profetului Mahomed, notează joi ziarul El Pais.

Confruntarea pentru moştenirea profetului a generat două mari ramuri ale islamului: sunit şi şiit. Iar strategiile diferite pe care le susţin în privinţa marilor lor rezerve de petrol – Arabia Saudită cu cele mai mari rezerve din lume – amplifică rivalitatea. Relaţiile dintre cele două ţări din Golful Persic s-au deteriorat considerabil după răsturnarea dinastiei Pavlevi în Iran şi venirea la putere a ayatollahului Khomeiny, în 1979.
Casa Saudită, care domneşte la Riad din 1932, după ce a reuşit să unifice o bună parte din Peninsula Arabică, s-a simţit ameninţată de regimul ayatollahilor. Sprijinul monarhiei saudite dat Irakului, în timpul sângerosului conflict împotriva Iranului (1980-1988), nu a ajutat la ameliorarea climatului dintre Teheran şi Riad.

Totuşi au fost ultimele luni cele care au înveninat şi mai mult relaţiile. Regimul saudit l-a acuzat pe preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, că sprijină revolta minorităţii şiite care se concentrează în Provincia orientală a regatului. În paralel, conservatoarea monarhie saudită a încercat să aplaneze nemulţumirea populaţiei prin importante concesiuni economice, impulsionând construcţia de locuinţe sociale şi acordând drept de vot femeilor, la alegeri municipale de peste cinci ani.

Iranul a avut motive şi mai evidente de a înfrâna orice apropiere de vecinul său cu care nu are frontieră terestră. Cablograme Wikileaks, publicate în medii internaţionale, au relevat că guvernul de la Riad a cerut SUA să bombardeze Iranul pentru a pune capăt programului său nuclear şi posibilităţii de a se dota cu arme atomice. Israelul şi Arabia Saudită sunt cele mai clare partizane ale recurgerii la o operaţiune militară pentru a pune capăt aspiraţiilor nucleare ale ayatollahilor.

Teheranul a criticat şi decizia Arabiei Saudite de a trimite trupe în Bahrein, în sprijinul monarhiei absolute de credinţă sunită care reprimă majoritatea şiită în micul regat din Golf. Iranul, care a reprimat fără ezitare scânteia Revoluţiei verzi împotriva fraudei electorale ce a dus realegerea lui Ahmadinejad în 2009, s-a arătat favorabil revendicărilor democratice ale locuitorilor din Manama.

Atât Iranul cât şi Arabia Saudită rivalizează pentru o mai mare influenţă în Orientul Mijlociu, uneori destul de palpabil, ca în Liban, dar şi în alte ţări.

Una din cele mai mari temeri ale Riadului este ca Teheranul să ia sub aripa sa Irakul, ţară cu 60% din populaţie şiită dar mereu guvernată de suniţi, încercând după invazia SUA să-i decidă viitorul.

Criza economică s-a adăugat acestei tensiuni extreme pe care o exercită primăvara arabă asupra acestor regimuri autarhice situate la poluri diametral opuse: Iranul a criticat, de la instaurarea lor, toate monarhiile corupte din lumea arabă, în timp ce Arabia Saudită consideră un pericol prozelitismul ayatollahilor.

Cu 26 de milioane de locuitori, Arabia Saudită pledează pentru o strategie energetică pe termen lung cu o reducere a producţiei petroliere care să menţină preţurile. Iranul, cu 70 de milioane de locuitori şi o economie falimentară, are nevoie să extragă cât mai mult petrol, la preţuri cât mai mari, pentru a-şi susţine dezvoltarea şi a frâna revoltele. Acuzaţia recentă formulată de Iran împotriva SUA, principalul aliat al Arabiei Saudite, a deteriorat şi mai mult acest dificil joc al influenţelor şi al puterilor care se duce în Orientul Mijlociu şi care poate genera un nou conflict militar, într-o zonă vitală pentru stabilitatea planetei.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.