Codul genetic al celei mai bătrâne persoane din lume poate dezvălui reţeta pentru o viaţă mai lungă

0

– Hendrikje van Andel-Schipper, în vârstă de 115 ani, cea care a avut titlul de cel mai bătrân om din lume înainte să moară în 2004, a atribuit longevitatea ei faptului că a mâncat hering în fiecare zi. Dar doctorii au avut o bănuială că exista ceva mai mult decât asta. Până la urmă, toată lumea din oraşul natal al femeii din Olanda mâncau hering.

Se pare că până la urmă bănuiala lor a fost întemeiată. Longevitatea s-a datorat într-adevăr heringului şi unui grup de gene râvnite de toată lumea, cunoscute ca fiind cele care ajută la prevenirea bolilor de circulaţie, precum şi a bolilor Alzheimer şi Parkinson.

Cu siguranţă aceste gene au condus la o claritate mentală incredibilă a femeii, la o vârstă atât de înaintată, precum şi la abilitatea ei de a învinge cancerul la sân la vârsta de 100 de ani.

Livescience.com prezintă rezultatele iniţiale obţinute în urma analizei genelor doamnei van Andel-Schipper de către cercetătoarea olandez Henne Holsetege de la Centrul Medical al Universităţii UV din Amsterdam. Aceste rezultate au fost prezentate de către cercetătoare la întâlnirea anuală din Montreal a Congresului Internaţional al Geneticii Umane în 14 octombrie.

Holsetege a declarat că speră ca modelul genetic unic al femeii, numit genom, să poată servi ca referinţă pentru studiile viitoare a genelor longevităţii. Cercetătoarea a comparat genomul doamnei van Andel-Schipper cu o listă de verificare care cuprindea toate elementele necesare pentru a combate ravagiile îmbătrânirii. Nici un alt centenar nu a fost studiat atât de detaliat.

Van Andel-Schipper era robustă şi nu a fost internată într-un azil decât la vârsta de 105 ani. Cercetătorii erau intrigaţi de ascuţimea mentală la o asemenea vârstă. Performanţele ei în testele mentale la vârsta de 113 ani au fost peste medie pentru un adult între 60 şi 75 de ani.

Până la urmă, Hendrikje van Andel-Schipper a murit de cancer la stomac, ceea ce este ironic pentru că acest tip de cancer este rar acum, dar era foarte des întâlnit în 1890, anul în care s-a născut.

Din fericire, van Andel-Schipper a decis să îşi doneze trupul pentru ştiinţa medicală când era doar o „tânără dulce” în vârstă de 82 de ani, permiţând astfel oamenilor de ştiinţă să cerceteze mai amănunţit cauzele longevităţii sale remarcabile.

După moartea sa, o autopsie a creierului a arătat că femeia nu avea nici cel mai minor semn de demenţă, boală despre care se crede că e inevitabilă la bătrâni. Doctorii de asemenea nu au găsit nici un semn de plăgi în arterele ei.

Este adevărat că peştele preferat al Hendrikje van Andel-Schipper, heringul, conţine acizi graşi omega 3 sănătoşi pentru inimă, iar doctorii au declarat că nu au văzut niciodată un sistem vascular atât de curat la o perosană bătrână.

Holstege şi colegii săi olandezi şi americani se află doar în fazele incipiente ale analizei genomului femeii, şi nu a fost publicat încă nici un rezultat. Doctorii speră că o mai bună înţelegere a genelor longevităţii poate conduce la medicamente care pot suprima genele ce cauzează boli şi pot activa genele ce promovează o viaţă lungă.

Doamna Hendrikje van Andel-Schipper este unică  şi se află printre puţinele persoane din perioada modernă care au trăit mai mult de 115 ani; de asemenea, este cunoscută ca fiind unul din puţinii oameni care au avut analizat genomul complet. Dar cel mai special dar de care s-a bucurat această doamnă este acea combinaţie magică de gene, întâlnită la maxim o persoană dintr-un miliard de oameni.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.