Numai ţările din Balcanii de Vest au rămas entuziasmate de UE

0

Cu un euro în criză şi cu o Uniune aflată sub un stres extraordinar, unii s-ar putea întreba de ce statele din Balcanii de Vest sunt atât de dornice să se alăture UE, mai ales că nicio ţară nu va urma aderării Croaţiei timp de mulţi ani.

Răspunsul este încă destul de simplu. Conformitatea cu miile de pagini din legislaţia UE reprezintă un manual pentru modernizare, iar faptul că adesea membrii UE nu trăiesc la nivelul regulilor date nu este un motiv ca Balcanii să nu facă acest lucru, se arată într-un articol publicat joi (13 octombrie 2011) pe blogul „Eastern approaches” al publicaţiei britanice The Economist.

Pachetul anual privind extinderea pe care executivul Uniunii Europene l-a prezentat la 12 octombrie a fost aşteptat cu nerăbdare în Serbia şi Muntenegru. Pentru sârbi, întrebarea a fost dacă Comisia va recomanda oferirea statutului de candidat pentru Serbia, în condiţiile în care pe parcursul anului trecut, strategia guvernului a avut drept ţintă candidatura până la sfârşitul anului 2011 – cu scopul de se folosi de aceasta drept stimulent în alegerile din primăvara anului viitor.

În luna mai, atunci când poliţia sârbă l-a arestat pe Ratko Mladic, un fost general sârb bosniac, inculpat pentru genocid de tribunalul ONU pentru crime de război de la Haga, iar apoi pe Goran Hadzic, ultimul lor căutat de justiţia internaţională, statutul de candidat al Serbiei părea asigurat.

A stat în drum însă Kosovo, care şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, iar relaţiile de bună vecinătate sunt o condiţie prealabilă pentru realizarea de progrese în scopul aderării la UE.

Dornică să câştige statutul de candidat, chiar dacă nu îşi recunoaşte fosta provincie, Serbia a început discuţiile cu Kosovo. Negocierile însă au stagnat, pe fondul incidentelor violente în partea de nord a Kosovo, dominată de sârbi, şi al drumurilor blocate de baricadele ridicate de sârbi.

Guvernul Serbiei are un drum greu de parcurs. Din raţiuni interne, el nu îi poate abandona pe sârbii din Kosovo, indiferent ce fac aceştia, iar pe de altă parte, nici nu poate să pară că obstrucţionează discuţiile sponsorizate de Comisie, deoarece este dornic să adere la UE.

Comisia crede însă că Serbia a făcut suficient pentru a primi statutul de candidat ca urmare a „progreselor semnificative” înregistrate în discuţiile cu Kosovo. Cu toate acestea, ultimul cuvânt revine guvernelor UE, în luna decembrie. În următoarele două luni, Serbia va trebui să convingă statele sceptice, cum ar fi Germania, în prezent angajată într-un acord durabil cu Kosovo.

Muntenegrul, candidat din decembrie 2010, stă mult mai bine. Anul trecut, Comisia a indicat guvernului său şapte domenii pe care să se concentreze, iar în acest an l-a recompensat cu o recomadare privind stabilirea de către UE a unei date pentru începerea negocierilor de aderare. De asemenea, Muntenegrul a primit o încurajare specială din partea Comisiei pentru lupta sa împotriva crimei organizate.

La rândul ei, Croaţia a primit un raport, însă data sa pentru aderare a fost stabilită deja pentru 2013.

Cu acestea se încheie însă veştile bune. Pentru Albania, Kosovo, Bosnia şi Macedonia ironia este că acestea nu au primit „rapoarte privind progresele” efectuate, ci rapoarte de stagnare.

Albania este paralizată de un blocaj politic de la alegerile contestate din iunie 2009, iar corupţia la nivel înalt reprezintă o mare problemă. Kosovo a înregistrat doar progrese limitate, deşi există şansa ca guvernul său să poată începe în curând discuţiile cu UE privind accesul fără viză în cele 25 de state ale spaţiului Schengen în cursul acestui an. Kosovarii sunt în prezent singurii cetăţeni din Balcani care nu beneficiază de această oportunitate.

La rândul său, situaţia din Bosnia stagnează de cinci ani. În condiţiile în care ţara nu are guvern de peste un an, mai multe legi vitale nu au fost adoptate.

Macedonia a fost candidată la UE din 2005. În ceea ce o priveşte, deşi Comisia arată către problema libertăţii mass-media şi sugerează că ridicarea unei statui a lui Alexandru cel Mare la Skopje a fost un gest provocator, recomandă pentru a treia oară ca ţării să i se acorde o dată pentru începerea negocierilor de aderare.

Cu toate acestea, din cauza disputei cu Grecia, de 20 de ani, privind numele ţării şi a unui un caz la o instanţă de judecată internaţională, formulat de macedoneni, grecii vor respinge această propunere în luna decembrie.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.