Autorităţile statului cer populaţiei să participe la recensământ; nu vor să ameninţe cu sancţiuni

0
Ministrul de interne Traian Igaş, împreună cu şefii principalelor instituţii publice implicate în organizarea recensământului din 20-31 octombrie, au îndemânat marţi opinia publică să participe deschis la acest proces, unic pentru România, după aderarea la Uniunea Europeană.

Reprezentanţii autorităţilor au dorit să sublinieze că românii nu au de ce să se teamă de recensământul populaţiei şi locuinţelor, pentru că datele oferite de aceştia în formularele de recensământ nu vor fi folosite împotriva lor.

Ei au evitat să amintească despre eventuale sancţiuni în cazul în care oamenii nu doresc să coopereze, deşi au spus că legea prevede amenzi de până la 5.000 de lei.

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu, a subliniat: „Calitatea recensământului depinde de claritatea muncii recenzorului, gestionarea activităţii şi cooperarea populaţiei.”.

Ministrul Traian Igaş a cerut tuturor factorilor implicaţi „un maxim de interes” în momentul când intră în contact cu cetăţenii, atrăgând atenţia că acesta este primul recensământ „care se desfăşoară după reguli europene, pentru a respecta metodologia şi criteriile aplicate în UE”.

„Vrem să ştim numărul populaţiei, numărul şoferilor, numărul salariaţilor în întregul sistem de stat, să avem o situaţie clară pe care la începutul lui 2012 să o facem publică în ce priveşte recensământul”, a spus Igaş.

Gheorghe Emacu, secretar de stat în MAI, a spus că în mai puţin de 48 de ore va începe procesul de recenzare, iar de miercuri, 19 octombrie, recenzorii vor efectua prima deplasare în teren pentru informare.

Potrivit lui Emacu, autorităţile „sunt în grafic” în ceea ce priveşte organizarea recensământului, iar fondurile necesare, de 190 milioane lei (45,5 milioane euro), sunt asigurate pentru perioada 2011-2013.

La nivelul întregii ţări s-au angajat 130.000 de recenzori, iar pentru Bucureşti s-au înscris 12.000, activitatea de înregistrare continuând şi în aceste zile.

„MAI va avea o legătură permanentă cu teritoriul, INS, credem că suntem pregătiţi pentru că această analiză statistică de mare amploare să fie aplicabilă bună şi în România”, a spus Emacu.

Săptămâna viitoare va avea loc o conferinţă cu toţi prefecţii din ţară pentru stabilirea ultimelor detalii privind recensământul.

Preşedintele INS, Vergil Voineagu, a arătat că populaţia României este chemată să răspundă cu promptitudine şi responsabilitate la această campanie, fiind vorba „de o datorie civică şi obligaţie cetăţenească”.

„Trebuie să se înţeleagă că nu există alternativă şi să ţinem seama de factorul-om, elementul central al recensământului. Vrem să ştim câţi şomeri avem, pensionari, studiu pe sexe, pregătire profesională şi alte aspecte. (…) Metodologia internaţională arată că cei plecaţi din ţară mai mult de 12 luni nu mai sunt cetăţeni ai ţării de origine. În România numărul lor a devenit foarte mare şi avem mulţi români plecaţi în străinătate. Trebuie să ştim câţi sunt aceştia”, a explicat preşedintele INS.

Prezent la conferinţa de presă, reprezentantul în România al Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Francois Farah, a anunţat că până în prezent 148 de ţări au trecut deja prin recensământul populaţiei şi locuinţelor şi 5,7 miliarde de oameni au deja număraţi.

„România se alătură astfel ţărilor care vor realiza recensământul naţional. E un recensământ unic în România, primul ce se face după intrarea în UE. În ultimii ani INS a lucrat pentru a face demersurile necesare ca acest proces să fie conform cerinţelor UE şi sistemului ONU. Activitatea de recensământ trebuie să ajungă la toţi oamenii, indiferent de caracteristicile lor personale”, a afirmat Francois Farah.

Datele finale ale recensământului vor fi cunoscute la 27 de luni de la începerea procesului şi vor fi furnizate către EUROSTAT.

La recensământ vor fi întrebări obligatorii şi opţionale (declaraţia etniei, religie, limba maternă, dizabilităţi). Durata interviului va fi de 10-45 de minute şi se va înregistra în faţa persoanei intervievate. Cele şapte tipuri de formulare vor fi însoţite de un manual, astfel încât recenzorul să nu uite din întrebări.

Recensământul aduce nou introducerea noţiunii de reşedinţă obişnuită, corectarea CNP-urilor, posibilitatea persoanei să-şi declare dubla cetăţenie, declaraţia voluntară a limbii materne, religiei şi dizabilităţii.

Recenzorul va fi recunoscut după ecusonul nominalizat cu datele din buletin, mapa cu însemnele specifice, eticheta lipită pe mapă.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.