Europa de Sud poate învăţa de la Irlanda

0
Grecia, Spania, Portugalia şi Italia nu îşi vor îndeplini ţintele privind reducerea deficitului, însă Irlanda le-ar puteri oferi o lecţie acestor state din experienţa sa, scrie Irwin Stelzer director pe probleme de politică economică la Institutul Hudson din Washington, în paginile cotidianului Wall Street Journal de luni.

În Irlanda, una dintre primele ţări care a solicitat mila creditorilor din zona euro, alianţa nefastă dintre politicieni şi bancherii care au finanţat inflaţia bulei imobiliare a fost urmată de o eroare politică masivă.

În loc să urmeze sfaturile marelui Walter Bagehot /om de afaceri şi eseist englez, care a scris pe teme legate de economie şi guvernare, n.red. / şi să lase băncile să colapseze, în timp ce banca centrală pompa cantităţi masive de lichidităţi în sistem, guvernul a decis să pună povara băncilor care au colapsat pe seama bugetului naţional, care pur şi simplu nu a putut suporta.

Cu toate acestea, atunci când Irlanda a mers umilă să solicite ajutor de la zona euro, ea nu a renunţat la un principiu: impozitul său scăzut, de 12,5%, pe profit, nu a fost negociabil, indiferent de presiunea exercitată de o Franţă care impozitează masiv sau de un cancelar german dornic de a elimina concurenţa pentru investiţiile străine.

Acesta nu este însă singurul motiv pentru care Irlanda se află acum în situaţia de a pretinde că a îndeplinit condiţiile de salvare şi are dreptul de a beneficia de o rată a dobânzii mai mică. Principiul este important atât în sine, cât şi ca simbol al hotărârii ţării de a-şi depăşi problemele.

Irlanda a vândut active în valoare de 2 miliarde de euro, aproape jumătate din ţinta convenită de 5 miliarde de euro din vânzări. Cu toate acestea, ea presează troica alcătuită din Fondul Monetar, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană, să îi permită să investească o parte din încasări că să-şi crească economia, mai ales prin renunţarea la creşterile impozitelor pe veniturile persoanelor fizice, pe care a trebuit să le impună pentru a avea acces la fondurile de salvare.

Exporturile au crescut cu 40%, o mare parte din creştere fiind datorată vânzărilor efectuate de companiile multinaţionale care investesc în Irlanda datorită climatului favorabil investiţiilor şi a unei forţe de muncă educate şi vorbitoare de limba engleză, care preferă locurile de muncă în locul revoltelor.

Randamentele obligaţiunilor irlandeze au scăzut – de la 14% în aceasta vară pentru obligaţiunile pe 10 ani la 7,6% – în timp ce obligaţiunile din alte ţări puternic îndatorate au crescut.

Cu o rată a şomajului de peste 14%, Irlanda are un drum lung de parcurs. Cu toate acestea, dacă calea sa către creşterea economică va da roade, Tigrul Celtic ar putea să „ragă” din nou înainte să se audă râsete pe străzile ţărilor din Club Med.

Există aici o lecţie pentru puterile din zona euro: chiar dacă acestea cad de acord asupra unei terapii de salvare de tipul „şoc şi groază”, rămâne munca grea a reformelor din zona ofertei.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.