Birocraţia din Grecia sfidează eforturile de a fi redusă

0
Poveştile uimitoare despre risipa şi abuzurile de putere în rândul birocraţilor din Grecia sunt numeroase, variind de la funcţionarii care îşi angajează soţiile până la managerii care prezintă facturi de 38.000 dolari pentru perdelele de la birou, scrie New York Times în ediţia de luni.

Potrivit unei anchete locale, forţa de muncă a Parlamentului grec este atât de supradimensionată, încât unii angajaţi nu se mai deranjează nici măcar să vină la locul de muncă, deoarece nu există suficiente locuri unde să se aşeze.

Pe de altă parte, deşi Europa caută orice semn care să îi dea speranţă că Grecia este pe drumul reformei, există tot mai multe preocupări legate de capacitatea – şi de dorinţa sa – de a-şi reduce numărul de angajaţi – un element esenţial în aducerea cheltuielilor sub suficient control pentru a obţine finanţarea internaţională continuă. În această săptămână, determinarea guvernului va fi din nou testată, în contextul în care două sindicate-umbrelă importante au făcut apel la o grevă generală de 48 de ore, iar o serie de măsuri de austeritate importante sunt supuse aprobării Parlamentului – inclusiv una care ar putea aduce o tăiere de 30.000 de locuri de muncă din sectorul public.

Unii experţi sunt de părere că Grecia ar face economii importante prin reducerea birocraţiei sale, care angajează unul din cinci lucrători din ţară, şi care – susţin unele estimări – ar putea fi redusă cu o treime, fără a afecta în mod semnificativ serviciile.

Pe de altă parte, deşi salariile au fost reduse, guvernul nu a concediat încă pe nimeni. Principalul motiv pentru care se întâmplă aşa este, totodată, unul dintre motivele pentru care Grecia a avut probleme încă de la început: guvernul este din multe puncte de vedere o armată de angajaţi numiţi clientelar, construită de-a lungul deceniilor. La momentul apropierii alegerilor, lucrătorii la stat devin lucrători de campanie, iar numărul lor este enorm. Angajaţii la stat sunt atât de mulţi, încât aproape fiecare familie are unul.

Acest fapt îl pune pe premierul socialist, Georgios Papandreou, sau pe orice alt lider grec, într-o postură dificilă: nu există prea multe avantaje să reduci numărul angajaţilor exact atunci când guvernul are nevoie de sprijin din partea populaţiei pentru nepopularele sale măsuri de reducere a cheltuielilor.

„Există un cost politic al acestor reforme”, declara Nickolaos G. Travlos, economist la Alba Graduate Business School din Atena. „Aceşti lucrători sunt lideri de opinie în comunităţile lor. Ei sunt ocupaţi să dea vina pe guvern, mai ales pe un guvern socialist, care se presupune că i-ar proteja”, explică el.

Pe de altă parte, planul de a reduce 30.000 de locuri de muncă în sectorul public este modest după orice standard, deoarece el ar afecta aproximativ 4% forţa de muncă din sectorul public şi în cea mai mare parte persoane aproape de pensionare.

Ei nu vor fi însă aruncaţi pur şi simplu afară: vor primi 60% din salariu timp de un an, în timp ce vor rămâne pe o listă de „rezerve”. Ulterior, cei care nu se pensionează sau nu îşi găsesc un alt loc de muncă în administraţie vor fi concediaţi.

Guvernul are aproximativ 700.000 de angajaţi şi alţi 80.000 care lucrează pentru mai multe companii de stat, cum ar fi compania de electricitate. În urmă cu 30 de ani, susţin experţii, sectorul public avea aproximativ o treime din dimensiunea actuală. Cu toate acestea, până la un recensământ efectuat anul trecut, oficialii guvernamentali au recunoscut ca nu ştiau câţi angajaţi aveau.

Chiar dacă noul plan guvernamental va fi adoptat, acesta poate întâmpina probleme de natură legală, în condiţiile în care Constituţia Greciei garantează funcţionarilor publici postul pe viaţă – situaţie care poate explica atitudinea lor indiferentă faţă de a-şi face treaba sau de a trece la practici eficiente.

În plus, luarea de măsuri împotriva lucrătorilor din sectorul public poate fi costisitoare, subliniază experţii. Spre exemplu, mulţi suspectează că cei care colectează impozitele – vitale pentru eforturile guvernului de a-şi creşte veniturile – îşi fac munca cu încetineală.

Confruntaţi, asemenea tututor funcţionarilor publici, cu reduceri salariale, aceştia au finalizat mai puţine audituri în acest an decât anul trecut. Oficialii guvernamentali susţin însă că sunt gata să dea dovadă de duritate faţă de sindicatele care nu cooperează şi promit, în acelaşi timp, o reformă majoră a birocraţiei, care ar urma să fie întreprinsă cu ajutorul experţilor internaţionali, pentru a pune capăt favoritismului care a dominat până acum.

Elias Mossialos, purtătorul de cuvânt al guvernului, a declarat că reformele ar include noi proceduri disciplinare, precum şi eliminarea practicii de promovare (practic) automată, bazată pe acumularea anilor de serviciu.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.