Meglena Kuneva: Bulgaria şi România s-au obişnuit să fie criticate de Bruxelles de două ori pe an

0 3
În momentul introducerii MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare), se credea că Bulgaria şi România vor rezolva problemele cu lupta împotriva crimei organizate şi corupţiei în trei ani. Acest lucru nu s-a întâmplat şi pare că s-au obişnuit cu ideea că vor fi criticate de Comisia Europeană de două ori pe an, în februarie şi în iulie, a declarat fostul comisar european Meglena Kuneva, într-un interviu acordat în exclusivitate AGERPRES.

„Această abordare nu este una bună, dovadă şi faptul că Bulgaria şi România au fost respinse de la aderarea la Schengen. În acest fel pierdem încrederea”, a spus Kuneva care este candidat pentru postul de preşedinte al Bulgariei în alegerile care vor avea loc, duminică, 23 octombrie.

Meglena Kuneva (54 de ani) este unul dintre cei trei candidaţi care, potrivit sondajelor de opinie, au şanse reale să intre într-un eventual tur doi de scrutin, stabilit pentru 30 octombrie. Ceilalţi doi sunt Rosen Plevneliev, numit de partidul GERB, de guvernământ, şi Ivailo Kalfin, candidat al partidului socialist de opoziţie. Kuneva, care în perioada 2007-2009 a fost comisar european pentru protecţia consumatorilor, va participa la alegeri în calitate de candidat independent. În anul 2008, ea a fost aleasă „comisar european al anului” de către revista „European Agenda” şi „cetăţean european al anului” de către cititorii revistei „European Voice”.

AGERPRES: Aveţi şanse să deveniţi prima femeie preşedinte al Bulgarei. Pe cine consideraţi drept principal concurent al dumneavoastră în alegerile din 23 octombrie: pe candidatul partidului GERB, aflat la putere în Bulgaria; sau pe Ivailo Kalfin, candidat al partidului socialist de opoziţie?

MEGLENA KUNEVA: Pentru mine amândoi sunt candidaţi marionete. Plevneliev va fi supus premierului Boiko Borisov, iar un mandat al lui Kalfin va fi ca şi un al treilea mandat al actualului preşedinte Gheorghi Părvanov. Cel mai mare adversar al meu în aceste alegeri sunt statul poliţienesc, nepăsarea, lipsa de consecutivitate în politica economică, precum şi faptul că lipseşte un ideal naţional care este înlocuit de interesele partidelor. Adversarii mei sunt şi monopolurile, cele de presă şi cele ale partidelor.

Vreau să dovedesc că un om poate să aibă succes şi fără sprijinul unui partid şi fără să cheltuiască mii de leva pentru o campanie mediatică şi pentru cumpărare de voturi. Cred că dacă reuşesc, viaţa politică din Bulgaria se va schimba şi oamenii vor şti că vocea lor poate fi auzită.

AGERPRES: Aţi ocupat postul de comisar european pentru protecţia consumatorilor. În ce măsură experienţa din Comisia europeană vă va ajuta în activitatea de şef al statului.

MEGLENA KUNEVA: În calitate de comisar european pentru protecţia consumatorilor trebuia să găsesc punctele comune între mediul de afaceri şi consumatori, precum şi să iau decizii care cel mai probabil nu au fost pe placul oamenilor de afaceri. Cred că această experienţă poate fi folosită în preşedinţie, şeful statului trebuie să unească poporul şi trebuie să ia în considerare toate punctele de vedere, dar şi decizii grele şi corecte. Bineînţeles, în timpul mandatului de comisar am stabilit contacte cu mulţi lideri europeni şi mondiali şi cred că aş putea ajuta ca ţara să-şi recapete imaginea bună.

AGERPRES: O analiză realizată recent de Asociaţia Consumatorilor din Slovacia a dezvăluit că unele companii multinaţionale au produse diferite pentru pieţele din estul şi vestul Europei, folosind însă acelaşi brand.

Credeţi că drepturile consumatorilor din estul Europei au un nivel de protecţie mai scăzut decât în vest?

Credeţi că conducerile statelor din est trebuie să fie mai ferme în comunicarea cu companiile multinaţionale, cerându-le mai multe garanţii asemănătoare celor oferite în vest?

MEGLENA KUNEVA: În opinia mea este important ca organele de control din estul Europei, şi în special în Bulgaria, să înceapă să funcţioneze corect. Noi am auzit rezultatele studiului asociaţiei slovace, am auzit şi comentariile ministrului bulgar al agriculturii Miroslav Naidenov.

Nu am auzit însă părerea instituţiilor de control din Bulgaria, nu am auzit dacă acestea au efectuat un studiu propriu prin care să verifice dacă într-adevăr produsele oferite în Bulgaria sunt de aceeaşi calitate.

Nu am auzit şi dacă vor fi aplicate nişte sancţiuni dacă se dovedeşte că produsele oferite în Bulgaria sunt de o calitate mai proastă. De aceea cred că în primul rând statele trebuie să aibă o atitudine mai fermă faţă de propriile lor organe de control.

Şi nu este vorba numai despre calitatea produselor alimentare, ci şi despre servicii precum curentul electric, apa, căldura, telefoanele. Au aceste instituţii vreo reacţie în cazul fraudelor operatoarelor de telefonie mobilă? Ce face statul împotriva neregularităţile monopolistului Lukoil? Răspunsul la aceste întrebări este nu, şi asta este una din marile probleme ale Bulgariei.

AGERPRES: În acest context, ce părere aveţi despre planurile companiei americane Chevron de exploatare a zăcămintelor de gaze de şist în nord-estul Bulgariei. Aceste planuri au fost aprobate recent de executiv.

Există însă o mare teamă printre localnici că extragerea gazelor de şist ar putea polua apa potabilă, ceea ce riscă să transforme nord-estul Bulgariei într-un deşert, distrugând turismul şi agricultura. Ce parere aveţi despre exploatarea zăcămintelor de gaze de şist. Ar trebui permise, sau dimpotrivă, trebuie interzise?

MEGLENA KUNEVA: Nu sunt expert şi nu pot să spun dacă aceste temeri sunt întemeiate şi cât la sută este riscul. Chiar şi un risc de 1% este însă suficient ca să spunem Ť nu ť proiectului în această etapă. Poate că după 20 sau 30 de ani tehnologia de extragere a gazelor de şist va deveni complet sigură, dar până atunci nu putem risca.

AGERPRES: Şi dacă a venit vorba de energie, care este atitudinea dumneavoastră faţă de proiectele energetice ruseşti în Bulgaria: centrala nucleară de la Belene, gazoductul South Stream şi oleoductul Burgas-Alexandroupolis? Pe care dintre aceste proiecte le-aţi sprijini şi în ce condiţii?
MEGLENA KUNEVA: Aş sprijini proiectele abia după ce va fi clar care sunt garanţiile pentru securitate, cât vor costa, dacă vor aduce avantaje statului şi dacă în fiecare dintre ele va fi şi un investitor european. Nu putem să fim total dependenţi de Rusia şi trebuie să diversificăm sursele de energie. Aşa scrie şi în strategia energetică a ţării.

AGERPRES: Consideraţi că Uniunea Europeană trebuie să aibă o politică mai omogenă când este vorba de energie sau fiecare ţară trebuie să abă libertatea să negocieze singură cu alte state livrările de surse de energie?
MEGLENA KUNEVA: Experienţa noastră a dovedit că vocea ţărilor membre este mai puternică atunci când acestea sunt unite. UE este o piaţă cu 500 milioane de consumatori şi în niciun caz nu trebuie subestimată. Bineînţeles fiecare stat are dreptul să decidă, dar nu întotdeauna ceea ce pare avantajos la început rămâne avantajos până la sfârşit.

AGERPRES: În general, cum vedeţi viitorul Uniunii Europene? Ar trebui să se treacă la o integrare mai mare, să fie create un fel de State Unite ale Europei, sau fiecare stat trebuie să-şi păstreze suveranitatea?

MEGLENA KUNEVA: Ideea unor State Unite ale Europei este destul de veche şi aparţine unuia dintre fondatorii UE – Jean Monnet.

Încă de atunci însă a devenit clar că statele membre nu sunt de acord să renunţe la suverenitatea lor. Acest fapt a fost reconfirmat şi de greutăţile cu care a avut de a face Uniunea Europeană în legătură cu adoptarea mai întâi a Constituţiei Europene, iar apoi a Tratatului de la Lisabona.

În ultimele luni se vede că Uniunea are nevoie de o integrare economică mai strânsă pentru a face faţă crizei. Nu văd în viitorul apropiat o situaţie în care ţările membre ar putea renunţa la suveranitatea lor, dar văd că o integrare economică mai mare ar face Uniunea mai puternică.

AGERPRES: Aţi fost negociator şef al Bulgariei în perioada de dinaintea aderării la Uniunea Europeană. Atunci, Sofia şi Bucureştiul primeau cele mai multe critici la capitolul „justiţie”.

Un fost ambasador american la Sofia a declarat recent că în ultimii 9 ani în Bulgaria nu s-a schimbat nimic la acest capitol. I-aţi da dreptate, sau credeţi că totuşi au fost progrese? În acest context, credeţi că Mecanismul de cooperare şi verificare /MCV/ a avut vreun efect asupra Bulgariei şi României şi dacă activitatea acestuia trebuie să continue şi după 2012.

MEGLENA KUNEVA: În momentul introducerii MCV, se credea că Bulgaria şi România vor rezolva problemele cu lupta împotriva crimei organizate şi corupţiei în trei ani. Acest lucru nu s-a întâmplat şi pare că cele două ţări s-au obişnuit cu ideea că vor fi criticate de Comisia Europeană de două ori pe an, în februarie şi în iulie, şi că scandalul că din nou nu şi-au îndeplinit angajamentele va dura doar câteva zile după prezentarea rapoartelor.

Această abordare nu este una bună, dovadă şi faptul că Bulgaria şi România au fost respinse de la aderarea la Schengen. În acest fel pierdem încrederea. Dar şi mai rău, oamenii îşi pierd încrederea în instituţii. Ei văd că unele persoane nu respectă legea de ani de zile, dar nu păţesc nimic.

Guvernul partidului GERB a venit la putere datorită promisiunii că va face faţă corupţiei şi crimei organizate, dar singurul lucru pe care l-a făcut este să facă Bulgaria un stat mai poliţienesc. Persoane apropiate ale ministrului de interne au ocupat poziţii importante în sistemul judiciar, numărul convorbirilor telefonice interceptate de poliţie a crescut de patru ori, presa a fost pusă sub control.

Cazul Katuniţa a dovedit însă că statul nu poate să apere viaţa unui tânăr care s-a adresat poliţiei, cerând protecţie, nu a urmat însă nicio reacţie şi acesta a fost ucis. De aceea am văzut şi aceste proteste, pentru că oamenii au senzaţia că trăiesc în două Bulgarii, unde unii sunt mai privilegiaţi decât ceilalţi.

AGERPRES: Nu este niciun secret că înainte de aderarea la UE Bulgaria şi România se priveau una pe cealaltă ca nişte concurente, fiecare bucurându-se la eşecurile celeilalte. Credeţi că în anii de după aderare, situaţia s-a schimbat? Este cooperarea bilaterală la nivelul la care ar trebui să fie sau mai este de dorit?

MEGLENA KUNEVA: N-aş spune că vreodată ne-am bucurat la eşecurile României. Când eram negociator-şef apăram ideea că fiecare ţară trebuie să fie evaluată pe baza propriilor eforturi şi progrese. Făceam comparaţie cu România pentru că eram totuşi la pachet şi ştiam că o eventuală întârziere a României poate să aibă un impact negativ şi pentru noi.

Cred că este loc pentru o colaborare mai strânsă. Proiectele transfrontaliere şi cele din cadrul Strategiei Dunării sunt o posibilitate minunată pentru o integrare mai mare. Acestea sunt nişte proiecte care vor aduce beneficii economice celor două ţări, vor creea şi noi locuri de muncă. Este important şi să facem împreună un lobby pentru Schengen.

AGERPRES: Se pare că încercarea Bulgariei şi României de a adera la Schengen în anul 2011 a eşuat. Credeţi că guvernele de la Sofia şi Bucureşti au vreo vină, sau acestea au făcut tot ce depinde de ele ? Când, în opinia dumneavoastră, vor putea cele două ţări să adere la spaţiul european fără frontiere ?

MEGLENA KUNEVA: Mai devreme sau mai târziu aderarea la Schengen va avea loc, aceasta face parte şi din Tratatul nostru de aderare la UE. Noi însă am pierdut deja încrederea şi asta este cel mai grav. Da, cred că guvernul de la Sofia are vină. Ei zic : „Am îndeplinit criteriile tehnice, dar decizia este una politică”. Ce înseamnă asta: că am pus toate echipamentele tehnice la frontiere, dar nu am reuşit să convingem Olanda şi Finlanda că nu vom exporta corupţia şi crima organizată.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata