Operaţiunea „Brontos” a Unicredit: dobânzi travestite în dividende

0 14

O operaţiune internaţională de finanţe, numită în jargon „Brontos”, a permis băncii italiene Unicredit să facă evaziune în valoare de cel puţin 245 milioane euro, în perioada 2007 şi 2008.

Ancheta judiciară era în curs de doi ani, iar revista italiană L’Espresso a abordat subiectul pe larg. Ea priveşte o sumă imensă de bani camuflată printr-un artificiu, potrivit acuzaţiei, pentru a înşela fiscul italian, scrie publicaţia menţionată în ediţia de miercuri (19 octombrie 2011).

Acuzaţia a determinat Garda de Finanţe, poliţia financiară din Italia, să confişte cele 245 de milioane de euro din contul aflat la Banca ďItalia, pe numele colosului italian al creditului.

Printre cei anchetaţi pentru fraudă fiscală se află şi 17 manageri ai Unicredit, iar dintre ei se remarcă fostul administrator delegat Alessandro Profumo şi trei bancheri de la Barclays, instituţia britanică ce a propus şi a jucat rolul de contraparte în operaţiunea care a permis, în sinteză, să se transfere în străinătate profituri făcute în Italia, reducând impozitele cu 95%.

Prin ordinul de sechestru provizoriu, judecătorul de instrumentare Louis Varanelli a confirmat deplin soliditatea anchetei procurorului Alfredo Robledo, care investighează de peste un an frauda. Dacă acuzaţia este confirmată în viitoarele procese, cele 245 de milioane de euro vor fi confiscate definitiv în favoarea statului italian.

Operaţiunea Brontos, deşi complexă, poate fi rezumată, potrivit magistraţilor, la un artificiu fiscal: un depozit interbancar pentru care Unicredit, în conformitate cu legislaţia italiană, ar fi trebuit să plătească impozite pe sută la sută din veniturile din dobânzi încasate.

În schimb, datorită contractului cu Barclays, afacerea a fost prezentată ca un fel de „repo” /”repurchase agreement””, contracte prin care o bancă cedează un număr de titluri unui cumpărător şi se angajează să le răscumpere de la acelaşi cumpărător la un preţ de obicei mai mare şi la un termen prestabilit.

Operaţiunea constă într-un împrumut de bani din partea cumpărătorului şi un împrumut de titluri din partea vânzătorului, n.red/, cu consecinţa reducerii impozitelor cu 5%.

Travestind dobânzile în dividende, potrivit procurorului Alfredo Robledo, Unicredit ar fi obţinut economii uriaşe din impozite, iar fiscului i s-ar fi sustras 245 de milioane de euro.

Presupusul delict este de „declaraţie frauduloasă a veniturilor prin alte artificii”, cu alte cuvinte prin sisteme diferite de facturile false, cele mai frecvente.

În 2009, Unicredit a încetat să folosească acest sistem, plătind din acel moment toate impozitele chiar şi pentru operaţiuni similare cu Brontos. Demersul a fost decis însă numai după deschiderea anchetei.

Pe lângă Profumo, sunt anchetaţi şi alţi manageri de primă mărime ai colosului bancar italian, şi care au răspuns în anii respectivi de sectoarele finanţe, Luciano Tuzzi, afaceri fiscale, Patrick Braccioni, programare, Ranieri De Marchis, actualul şef al diviziei Corporate, Vittorio Ogliengo, şi country managerul pentru Italia, Gabriele Piccini. Toţi sunt chemaţi în cauză pentru aprobarea operaţiunii incriminate.

Probele considerate decisive sunt însă cele culese de Garda de Finanţe, mai ales printr-o percheziţie-surpriză, care a culminat cu extragerea tuturor e-mail-urilor dintre manageri, prelevate direct de pe serverul central al Unicredit.

Operaţiunea Brontos a fost dezvăluită pentru prima dată de o anchetă jurnalistică a revistei L’Espresso. Tot săptămânalul a dezvăluit în ultimele luni că multe alte bănci italiene au ajuns în vizorul „”Agenţiei veniturilor pentru economiile fiscale”, pentru un total de aproximativ 3 miliarde de euro, obţinute prin operaţiuni financiare care, ca şi în cazul Brontos, au avut ca efect transferul unor profituri din Italia în străinătate şi reducerea impozitelor.

Sechestrul-record de marţi reprezintă doar prima etapă a unei anchete mai ample, care pare să implice şi alte instituţii pentru care este competentă procuratura din Milano. Dar nu este de exclus nici transmiterea unor dosare la alte secţii judiciare.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.