Suspendarea recensământului din Macedonia, o problemă etnico-politică

0 23

În Macedonia, recensământul planificat pentru luna octombrie a fost anulat oficial.

La baza eşecului s-au aflat tensiunile dintre partenerii majori de la guvernare, VMRO-DPMNE a premierului Nikola Gruevski şi Uniunea Democrată pentru Integrare /DUI/ a lui Ali Ahmeti, dar mai ales faptul că a cunoaşte numărul de cetăţeni şi ponderea comunităţilor etnice este o problemă delicată şi politizată, se arată într-o analiză publicată de portalul Osservatorio sui Balcani în ediţia de miercuri (19 octombrie 2011).

Recensământul, care a fost iniţiat la 1 octombrie, a fost întrerupt la 11 octombrie, cu patru zile înainte de data de finalizare programată şi a fost demisă Comisia de Stat pentru Recensământ (SCC).

Potrivit comunicatului de presă succint care invita toţi operatorii să-şi înceteze munca, recensământul a fost suspendat din cauza interpretărilor diferite date metodologiei sale, care nu putea garanta date semnificative.

Dacă guvernul a încercat să minimalizeze, opoziţia a insistat asupra fiascoului politic şi asupra despăgubirilor financiare aferente. Social-democraţii au cerut ca fiecare oficial guvernamental să ramburseze 16.000 de euro, pentru a restitui cele 14 milioane de euro irosite.

Problema este în esenţă etnico-politică: facţiunea politică albaneză insistă asupra unei metodologii de recensământ care să asigure numărarea emigranţilor albanezi, dintre care mulţi nu s-au mai întors în Macedonia de ani de zile.

Dar potrivit metodologiei Eurostat, cei care se află în străinătate de peste 12 luni nu sunt luaţi în calcul. Pe teren, acest lucru a generat haos. Albanezii au încercat să-şi maximalizeze numărul, la fel şi macedonenii, iar curând procesul a ajuns într-un punct mort.

Dificultăţile erau evidente chiar înainte de demararea operaţiunii, care nu era certă cu câteva ore înainte de momentul programat. Lipsa unui consens politic clar, factorul principal al eşecului, a creat un haos organizatoric. În momentul anulării lui, recensământul de abia începuse în regiuni întregi din Macedonia.

Eşecul a fost mai ales politic şi ar putea fi un indiciu de ruptură precoce a coaliţiei dintre VMRO-DPMNE şi DUI. De altfel, alegerile din 5 iunie au fost în mare parte legate de tensiuni din coaliţie.

În perioada premergătoare scrutinului, parteneriatul era pe cale de dezintegrare. Gruevski a mers la urne, pe lângă pentru a-l învinge pe rivalul său social-democrat Branko Crvenkovski şi a-şi prelungi mandatul, şi cu ideea că rezultatul votului ar fi putut produce o nouă coaliţie de guvernare. S-a întâmplat acest lucru, dar în detrimentul VMRO, care a pierdut locuri în parlament, în timp ce DUI a dobândit o nouă greutate în guvern.

Acum Ahmeti deţine în mod clar o putere de negociere mai mare şi vrea mai multă influenţă. Recensământul a fost un indiciu clar că partenerii de guvernare nu au avut un acord specific cu privire la numărătoarea populaţiei.

După cât se pare, s-au împotmolit la detalii. Oricare ar fi justificarea, decizia de suspendare a fost politică. Dacă ar fi existat sprijinul partidelor, problemele organizatorice ar fi fost rezolvate.

Rămâne de văzut dacă această primă dispută va avea efecte durabile asupra coaliţiei de la guvernare, care a preluat de curând mandatul. Primul demers, de ambele părţi, a fost de a minimaliza situaţia. Gruevski nu a făcut declaraţii, în timp ce Ahmeti a sprijinit demiterea Comisiei.

Alţi membri ai DUI au considerat amânarea recensământului o problemă minoră. Guvernul a prezentat Parlamentului întreruperea operaţiunii, aprobată cu o marjă îngustă după o dezbatere aprinsă şi boicotul opoziţiei.

În săptămâna de după eşec, VMRO a prezentat suspendarea drept un act de mare patriotism. Refuzând numărarea aşa cum ar fi dorit etnicii albanezi s-ar fi apărat interesul naţional al etnicilor macedoneni.

În plus, a acuzat social-democraţii că i-au permis lui Crvenkovski, la ultimul recensământ din 2002, o numărare excesivă a etnicilor albanezi, susţinând că comunitatea albaneză reprezintă sub 25%. Unii analişti au infirmat însă acest argument prin trimitere la datele unor recensăminte anterioare.

După conflictul etnic din 2001, acordul cadru de la Ohrid, care a pus capăt ciocnirilor, a corelat drepturile colective pentru comunităţile etnice de cota lor din populaţia totală, cu concesii importante legate de un prag de 20%.

Acest lucru a agravat ulterior tensiunea dar recensământul a fost întotdeauna puternic politizat. După cel din 2002, a fost nevoie de luni de aşteptare până la publicarea rezultatelor.

Recensămintele din anii ’90 au fost problematice. Cel din 1991 a fost boicotat de albanezi şi a fost repetat în 1994, cu rezultate aparent mai bune, deşi unele comentarii susţin că şi acesta a suferit influenţe etnico-politice.

Sociologii doresc un recensământ care să aducă informaţii noi privind aspecte ale realităţii sociale într-o ţară în care lipsesc date valabile privind multe chestiuni importante. Dar pentru comunităţile etnice din Macedonia, a conta astăzi politic este mai ales o chestiune de numere.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.