Divizarea etnică a Kosovo rămâne o problemă

0 15

După trei ani de la independenţă, chestiunea etnică rămâne principala problemă în Kosovo, notează vineri (21 octombrie 2011) înt-un reportaj ziarul El Pais.

Strada Fazli Grajqecvi este în centrul Pristinei. Unii kosovari ştiu unde este, alţii nu. Vreun indicator? „Avem încă probleme cu semnalizarea străzilor, acum pun indicatoarele. Am crescut mult, dar suntem încă la începuť, spune o angajată de la o agenţie de voiaj.

Capitala Kosovo, Pristina, este la fel de nouă ca instituţiile ţării după trei ani de la declararea independenţei. Însă divizarea este veche ca întotdeauna. O nouă confruntare, fără număr, dintre albanezii kosovari şi sârbi a însemnat un mic pas prin desfiinţarea, cu ajutorul militarilor NATO, a baricadelor din nordul Kosovo.

„Sârbii din nord se tem de venirea albanezilor din suď, spune Petar Miletic, vicepreşedintele parlamentului din Kosovo. „Iar eu înţeleg, locul lor nu a fost niciodată acolo”.

Miletic, de origine sârbă, asemeni partidului al cărui secretar este, liberalul SLS, a fost împuşcat în picior la 5 iulie 2010. Pe vremea aceea, Miletic, de profesie ziarist, locuia la nord de Mitrovica, în zona cu majoritate sârbă. „Ştiu cine a fost şi de ce a făcut-o: pentru că fac parte din instituţii”, a spus Miletic, care s-a mutat în sud.

La circa 10 kilometri de Mitrovica se află postul de frontieră de la Brnjak şi care a fost blocat de comunitatea sârbă la 25 iulie. Joi o sută de militari ai Forţei NATO din Kosovo (KFOR), îmbrăcaţi în uniforme de scutieri, au desfiinţat baricadele ca urmare a expirării ultimatumului dat populaţiei de a o face prin mijloace proprii.

Sârbii au încercat să împiedice deblocarea postului de frontieră iar soldaţii KFOR au răspuns folosind gaze lacrimogene, fără să se înregistreze victime importante.

„Nu vrem victime, dar nici baricade”, a declarat unui grup de ziarişti consilierul principal al preşedinţiei kosovare, Illir Deda. „Astfel de lucruri am mai văzut în anii 90, este un deja vu, dar nu o să dureze”.

Trimiterea de forţe speciale kosovare la 25 iulie la posturile de frontieră de la Brnjak şi Jarinje, pentru a respecta interdicţia impusă importurilor din vecina Serbie, a fost detonatorul care i-a determinat pe mai mulţi radicali din nordul Kosovo (cu majoritate sârbă) să improvizeze baricade.

Guvernul de la Pristina a luat această măsură ca răspuns la blocarea impusă de Belgrad importurilor kosovare.

Însă nu doar divizarea etnică (92% din populaţie este de origine albaneză) alimentează tensiunile în nordul Kosovo. Miletic admite că există grupuri ale crimei organizate, ce operează la nord de râul Iber şi îi manevrează pe liderii politici să promoveze manifestaţii, precum cea care a dus la ridicarea de baricade, şi profită de lipsa de control de la frontiera cu Serbia.

Ministrul kosovar adjunct pentru UE, Gęzim Kasapolli, a subliniat că desfiinţarea blocadei de la posturile de frontieră Brnjak şi Jarinje este o cale de a lupta „împotriva crimei organizate şi a guvernelor paralele”.

„Am lansat mesajul pentru ca autorităţile kosovare, în frunte cu KFOR şi UE, să preia controluľ. Până acum, Pristina nu şi-a exercitat autoritatea la posturile de trecere de la frontiera cu Serbia.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.