Pentru prima oară în jumătate de secol, ETA anunţă încetarea definitivă a luptei armate

0

După 52 de ani de luptă şi atentate, cu un bilanţ sumbru de 829 de victime şi după numeroase alte încetări ale focului anunţate în acest răstimp (dintre care ultimele s-au petrecut la 5 septembrie 2010 şi 10 ianuarie 2011), organizaţia teroristă bască ETA a anunţat, prin intermediul unui comunicat citit după acelaşi scenariu cunoscut (trei membri care apar într-un material video cu cagule pe cap), că renunţă definitiv la lupta armată.

Cu toate acestea, teroriştii nu rostesc niciun cuvânt despre dizolvare sau depunerea armelor şi nu fac nicio referire la victime.

Nu poate fi considerat întâmplător faptul că acest comunicat, transmis ziarelor basce Gara şi Berria, precum şi BBC şi The New York Times, a apărut cu exact o lună înaintea alegerilor generale, ce vor fi organizate în Spania la 20 noiembrie, şi nici că termenii anunţului urmăresc cele cinci puncte ale declaraţiei conferinţei de pace de la San Sebastian, încheiate în urmă cu câteva zile şi nerecunoscute de autorităţile basce ori spaniole.

Mai mult, în pofida numeroaselor anunţuri referitoare la încetarea focului, depunerea armelor şi verificarea internaţională a acestor fapte, acum este prima oară când ETA anunţă sfârşitul definitiv al luptei armate, pe durata unei declaraţii considerate „istorice”.

„Democraţia noastră va fi una fără terorism, însă nu fără memorie”, a declarat premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zaparero, care a lansat un apel la a sărbători „victoria democraţiei” asupra ETA.

De asemenea, el a mai arătat că „este o satisfacţie marcată de amintirea de neuitat a durerii”, adăugând că nu uită de victimele teroriştilor basci. La rândul său, liderul opoziţiei conservatoare, Mariano Rajoy, care este şi candidatul Partidului Popular pentru alegerile din 20 noiembrie, a declarat că „Spania este azi mai liberă, pentru că anunţul ETA a fost făcut fără concesii politice” şi şi-a adus de asemenea aminte de victimele terorismului.

De asemenea, şi succesorul lui Zapatero, socialist la alegerile generale, fostul ministru de interne Alfredo Perez Rubalcaba, a ţinut să amintească de victime şi a insistat asupra faptului că „Nu ETA este protagonista” şi că „democraţia şi instituţiile au fost cele care au câştigat”. Şi din Ţara Bascilor au apărut reacţii cu privire la anunţul organizaţiei separatiste basce.

Astfel, şeful executivului local basc, socialistul Patxi López, a arătat că „ETA şi-a confirmat înfrângerea pentru că ajunge la final fără să-şi fi atins obiectivele”.

Asociaţiile victimelor terorismului consideră însă că acest comunicat este o „pantomimă” şi mărturisesc faptul că se simt înşelate de bucuria cu care a fost primit anunţul ETA, întrucât aceasta nu se dizolvă şi nici nu depune armele.

Asociaţia victimelor terorismului (AVT) a declarat că nu este nimic schimbat odată cu acest comunicat privind încetarea definitivă a violenţelor, iar organizaţia „Dignidad y Justicia/Demnitate şi justiţie” a apreciat drept „o înşelăciune” anunţul. Cu toate acestea, unele dintre victime au ţinut să arate, individual, că văd de acum viitorul cu mai multă speranţă.

Potrivit primelor analize, faptul că anunţul ETA a fost făcut cu o lună înainte de alegerile generale din 20 noiembrie va uşura drumul coaliţiei Amaiur, noua formaţiune a stângii radicale basce, pentru a ajunge să fie prezentă în Congresul Deputaţilor.

Aprecierea poate fi făcută şi prin asemănare cu situaţia din preajma alegerilor locale din 22 mai (şi după anunţul încetării focului din 10 ianuarie, n.r.), când coaliţia electorală Bildu a fost a doua formaţiune cea mai votată din Ţara Bascilor, a ajuns în legislativul navarrez şi a câştigat primăria din oraşul basc San Sebastian.

Anunţul ETA vine într-un moment în care organizaţia teroristă a fost practic clătinată şi hărţuită în permanenţă de loviturile poliţiei, nu a mai comis atentate pe teritoriul spaniol de mai bine de doi ani şi a fost decapitată (prin arestarea liderilor care s-au succedat) nu mai puţin de şase ori.

Doar anul acesta, autorităţile au arestat zeci de persoane pentru legăturile menţinute cu ETA. În acest moment, organizaţia teroristă bască are aproximativ 700 de deţinuţi în închisorile spaniole şi franceze (una dintre cele mai ridicate cifre din istorie), iar mulţi dintre aceştia au decis deja să rupă legăturile cu separatiştii.

Pe lângă cele mai recente două anunţuri privind încetarea focului, organizaţia separatistă bască ETA a anunţat de numeroase ori că renunţă, complet ori temporar, la acţiunile violente.

Prima încetare reală a activităţilor violente ale ETA a avut loc la câteva zile de la încercarea de lovitură de stat, eşuată în 23 februarie 1981, când organizaţia politico-militară a separatiştilor basci a anunţat încetarea focului, vreme de un an.

Armistiţiul a fost prelungit până în august 1982. În 1987, ETA a respins încetarea focului, aşa cum fusese cerută de executivul spaniol, însă la 29 ianuarie 1988, organizaţia separatistă i-a oferit premierului socialist Felipe Gonzalez 60 de zile pentru reluarea negocierilor.

În luna februarie a acelui an, executivul spaniol a făcut anunţul reluării dialogului – în lipsa atentatelor – însă în cele din urmă, răpirea omului de afaceri Emiliano Revilla a pus capăt şi acestor încercări de pace.

La eliberarea acestuia, ETA a anunţat din nou, în noiembrie 1988, încetarea acţiunilor violente, iar la 8 ianuarie 1989 a stabilit un „armistiţiu unilateral” vreme de 15 zile. În cele din urmă, dialogul nu a putut fi reluat, iar armistiţiul a luat sfârşit la 4 aprilie.

În decembrie 1991, ETA vorbeşte din nou despre încetarea ostilităţilor, vreme de două luni, în schimbul reluării dialogului, şi a prezentat noi oferte de negocieri, în februarie şi iulie 1992, după ce conducerea de atunci a organizaţiei a fost reţinută în Franţa.

Ulterior, la 23 iunie 1996, ETA a vrut din nou încetarea focului, după ce la putere a ajuns Partidul Popular, iar, în septembrie 1998, separatiştii basci au anunţat pentru prima oară în istorie încetarea totală a violenţelor, unilaterală şi pe perioadă nedeterminată.

Guvernul conservator de atunci s-a arătat dispus să negocieze, astfel că în mai 1999 a avut loc o întâlnire în Elveţia – însă fără niciun rezultat. În luna august, ETA semnala faptul că negocierile au fost blocate.

La 3 decembrie 1999, organizaţia separatistă bască punea capăt armistiţiului menţinut de 14 luni, iar, în 21 ianuarie 2000, locotenent-colonelul Pedro Antonio Blanco García era ucis la Madrid.

La 18 februarie 2004, ETA era de acord cu suspendarea tuturor acţiunilor armate în Catalonia, iar, la 18 iunie 2005, organizaţia separatistă bască spunea că între obiectivele atentatelor sale nu se mai aflau aleşii partidelor politice din Spania.

Înainte de anunţurile din 5 septembrie 2010 şi 10 ianuarie 2011, armistiţiul din martie 2006 s-a încheiat la 5 iunie 2007 – după ce în decembrie 2006, pe aeroportul Barajas din Madrid, şi-au pierdut vieţile doi ecuadorieni în atentatul cu maşină capcană pregătit la Terminalul T4.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.