Acţiunile echipei lui Putin întăresc prejudecăţile antiruseşti din Occident

1 5

Absurditatea încercărilor de a construi bune relaţii cu lumea externă, inclusiv comerciale şi investiţionale, în condiţiile unei retorici negative este evidentă.

Ce se află în spatele afirmaţiilor contradictorii ale elitei ruse, când, pe de o parte, ea vorbeşte despre „parteneri” şi „cooperare” şi îndeamnă la investiţii în Rusia, iar pe de altă parte îi califică pe occidentali drept „paraziţi”?

Înseamnă oare acest lucru că Rusia nu ştie foarte bine nici acum, la 20 de ani de la destrămarea URSS, ce vrea de fapt?

Potrivit ziarului rus Gazeta, este clar că Occidentul nu va uita prea repede discursurile şi acţiunile neprietenoase ale Rusiei de după anii 2000, cum ar fi „războaiele gazului” şi cazul Iukos.

De asemenea, Occidentul nu împărtăşeşte autoevaluarea pozitivă a Rusiei, inclusiv cu privire la situaţia sa economică. Dimpotrivă, analiştii occidentali evaluează în mod negativ puternica dependenţă a economiei ruse de resursele sale energetice şi sistemul „democraţiei dirijate”, manifestând pesimism în ceea ce priveşte perspectivele dezvoltării Rusiei ca atare, cât şi a relaţiilor ei cu lumea externă.

În afară de aceasta, Occidentul este convins că Rusia nu este în stare să rezolve problema corupţiei, a birocraţiei atotputernice şi să desfăşoare în mod real modernizarea.

În primul rând, pentru că elita rusă este de părere că „modernizarea” constă doar în achiziţionarea şi dezvoltarea de înalte tehnologii, fără a conştientiza că ştiinţa şi tehnologia se pot dezvolta doar într-o societate liberă şi că fără concurenţă şi democraţie modernizarea nu este posibilă.

Rusia nu a avut niciodată un sistem democratic prosper: dimpotrivă, ea îşi etalează în permanenţă atitudinile autoritare, fapt care îi afectează imaginea, climatul investiţional şi dezvoltarea.

Din nou, Occidentul este de părere că aceste tendinţe s-au întărit foarte tare după anul 2000, un regres fiind vizibil şi în ceea ce priveşte democraţia, şi în ceea ce priveşte economia.

Potrivit Gazeta, acţiunile autorităţilor ruse din ultimii 10-11 ani se încadrează în viziunea occidentală tradiţională privind Rusia, întărind prejudecăţile existente în Occident.

Elita rusă conştientizează că nu există alternativă la globalizare şi la integrarea în economia mondială, pentru că în caz contrar Rusia nu ar avea ce face cu petrolul, gazul şi alte resurse energetice şi nu ar avea de unde cumpăra înalte tehnologii, necesare modernizării.

Cu toate acestea, Rusia nu este dispusă să joace după regulile occidentale. Astfel, Moscova a semnat o mulţime de acorduri şi convenţii internaţionale, care o obligă la respectarea diverselor norme, însă acest lucru nu-i convine elitei sale politice.

Puterea rusă îşi doreşte nu doar investiţii şi înalte tehnologii, ci în acelaşi timp şi recunoaşterea statutului Federaţiei Ruse de mare putere, cu drept de vot pe marginea oricărei probleme globale şi fără amestec din partea altor ţări în treburile sale interne.

Adică, Rusia vrea să facă parte din sistemul global, doreşte acces la pieţele mondiale, vorbeşte despre „standarde mondiale şi europene”, despre „ţări civilizate”, despre faptul că ea este parte a Europei, însă în acelaşi timp contestă valorile occidentale şi pune piedici birocratice în faţa companiilor străine şi reprezentanţilor acestora în Rusia.

În opinia ziarului rus, Federaţia Rusă repetă greşeli seculare. În vremurile socialiste, elita considera în mod eronat că, în condiţiile în care URSS a ajuns la paritate militară cu SUA şi i-a depăşit pe americani în ceea ce priveşte producţia de oţel, ea a devenit superputere.

Însă, superputerea nu se măsoară în tone de oţel sau în barili de petrol. În timp ce URSS se întrecea cu SUA la capitolul rachete, oamenii din ţările occidentale şi din anumite ţări asiatice au început să o ducă mult mai bine şi în condiţii de libertate sporită.

Iar URSS – ferm convinsă de puterea sa, dar închisă în faţa lumii – s-a destrămat. Elita sovietică a confundat timp de decenii succesele tactice cu o victorie adevărată, constată cotidianul.

Viitorul Rusiei depinde în mare măsură de ea însăşi. Însă, după cum atenţionează Gazeta, este greu de prevăzut un viitor luminos pentru Rusia şi pentru relaţiile sale cu lumea externă, atât timp cât elita acestei ţări nu-şi va clarifica propriile complexe şi contradicţii.

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. Lily spune

    Rusia, ca orice alta tara, nu poate actiona decat în interes propriu! Deci, ceea ce mai ramane ,este doar speranta ca poate gresi! Mai bag de seama , cu deosebita satisfactie, ca si la ei sunt multi intelectuali cu strabism politic..

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata