Sărbătorirea împlinirii a 130 de ani de la apariţia revistei „Asachi” la Piatra Neamţ

0

Trecerea a 130 de ani de la apariţia primului număr al revistei „Asachi” va fi marcată la librăria „Casa Cărţii” din Piatra Neamţ, joi, 27 octombrie, de la ora 13.30. Tot cu acest prilej va fi lansat volumul „Revista Asachi, Bibliografie”, de Constantin Tomşa.

Gheorghe Asachi – născut la 1 martie 1788, în localitatea Herţa, ţinutul Dorohoi, aflată astăzi în Ucraina, şi decedat la 12 noiembrie 1869 – a fost o personalitatea de tip renascentist, de care se leagă multe începuturi ale culturii în Moldova, inclusiv cel al jurnalismului.

A editat primul ziar în limba română din Moldova, „Albina românească”, „gazetă politico-literară”, cu apariţie bisăptămânală, la Iaşi, în perioada 1 iunie 1829 – 3 ianuarie 1835 şi 3 ianuarie 1837 – 2 ianuarie 1850. Asachi va scoate şi alte ziare, văzând în ele un important mijloc de instruire a maselor: „Foaia sătească” (1839-1840 şi 1846-1850), „Icoana lumii” (1846), menită popularizării cuceririlor ştiinţei.

Conform criticului literar Constantin Tomşa, la Piatra Neamţ apar trei serii ale unei reviste care poartă numele acestei personalităţi moldave. Prima serie vede lumina tiparului lunar, între 10 aprilie 1881 – 10 februarie 1885, pe cheltuiala societăţii cu acelaşi nume.

„Seria a doua a revistei «Asachi” apare din decembrie 1991 până în dec 2005, având 202 numere, cu apariţie săptămânală întâi, pentru câteva numere, iar apoi lunară. Seria a III-a apare din martie 2008 până în prezent, trimestrial. Urmeză să apară în curând numărul 14. Aceste două serii sunt finanţate de SC «Bibibliopolis-Petrodava» SA”, a precizat Constantin Tomşa.

„Asachi”, revista de acum 130 de ani

Câteva date interesante despre prima seria a revistei „Asachi” care apare la Piatra Neamţ începând cu 130 de ani în urmă găsim în „Dicţionar al presei literare româneşti”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987:

„ASACHI. Revistă ştiinţifica, literară. Apare la Piatra Neamţ, lunar (10 apr. 1881 — 10 febr. 1885), sub conducerea unui comitet de redacţie alcătuit din: dr. D. Cantemir, C. Hogaş, T. Negre, Victor Dogariu şi V.C. Buţureanu.

Editată de societatea cu acelaşi nume, A. publică programul conferinţelor, rezumate ale acestora, articole de istorie, filozofie, pedagogie, medicină, precum şi versuri, proză şi câteva recenzii şi note. Colaborează cu versuri: Gr. N. Lazu, C. Hogaş (Epistolă către d-l Gr. N. Lazu, Între filozofi, nr. 3/1881), Isidor P. Eşanu, G. Boteanu, primul şi ultimul cu versuri aproape în fiecare număr; cu proză: C. Hogaş, Amintiri din o călătorie (nr. 13/1883 ş.u.), ce vor fi reluate peste un deceniu în Arhiva Societăţii Ştiinţifice şi Literare din Iaşi* (nr. 5 — 6/1883 ş.u.), D. Cantemir şi V.C. Buţureanu semnează articole pe teme ştiinţifice, I. Mironescu, articole referitoare la învăţământ (Rolul învăţătorului rural, nr. 13/ 1883 ş.u.). Dintre conferinţele rezumate în revistă se reţine cea ţinută de C. Hogaş Despre dezvoltarea şi conservarea naţionalităţii la români (nr. 10/1882).

I. Negre publică un lung studiu despre Viaţa, lucrările şi scrierile lui G. Asachi (1788 — 1869) (nr. 11/1882 ş.u.), cu republicarea poeziilor lui Asachi: La Tibru şi La Italia (nr. 12/1882). În urma publicării articolului despre Gh. Asachi de I. Negre, V. Alecsandri trimite redacţiei o scrisoare, în care corectează afirmaţia că poetul ar fi fost ministru al Instrucţiunii în timpul lui Cuza. În ultimul număr din 1885 este reprodusă poezia lui V. Alecsandri Cuza Vodă, epitaf pe mormântul domnitorului, de la Ruginoasa.

Un studiu istorico-pedagogic al lui V.C. Buţureanu este, după cum s-a demonstrat in revista Contemporanul* (1881— 801), un plagiat după cartea Etudes sur les moralistes francais (1864) de Prevost-Paradol. Singura colaborare notabilă rămâne a lui C. Hogaş”.

 

FOTO : Gheorghe Asachi, portret realizat de nemteanul C.D. Stahi

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.