România avea în 2009 cel mai mare procent de absolvenţi de ştiinţe sociale, economie şi drept din UE

0 3
România avea în 2009 cel mai mai procent de absolvenţi (peste 53 la sută) de ştiinţe sociale, economie şi drept din Uniunea Europeană, relevă un raport Eurostat privind evoluţiile din sistemul european de educaţie în ultimul deceniu, făcut public marţi la Bruxelles.

Astfel, în 2009, 53,4 la sută din absolvenţii de studii superioare din România studiaseră ştiinţele sociale, economia şi dreptul. România era urmată la acest capitol de Letonia (53,2 la sută) şi Bulgaria (52,1 la sută). Cei mai puţini absolvenţi de ştiinţe sociale, economie şi drept erau înregistraţi în Germania (22,5 la sută), Finlanda (23,9 la sută) şi Suedia (24 la sută), în timp ce la nivelul întregii Uniuni procentul era de 35,6 la sută.

În România, absolvenţii de ştiinţe sociale, economie şi drept erau urmaţi de cei care au studiat ingineria, confecţiile şi construcţiile (17,3 la sută), de licenţiaţii în medicină şi asistenţă socială (10 la sută), ştiinţe umane şi artă (7,7 la sută), ştiinţă, matematică şi informatică (4,4 la sută), servicii (3,4 la sută), agricultură şi medicină veterinară (2 la sută) şi pedagogie (1,8 la sută).

La nivelul Uniunii Europene, 35,6 la sută din absolvenţii de studii superioare urmaseră cursuri de ştiinţe sociale, economie şi drept, 15,4 la sută – medicină şi asistenţă socială, 12,9 la sută – inginerie, confecţii şi construcţii.

Raportul Eurostat relevă de asemenea că românii petreceau în 2009 cu circa trei ani mai mult în sistemul educaţional decât în urmă cu un deceniu, de la 14 ani în 2000, la puţin peste 15 în 2005 şi la aproape 17 în 2009. În medie, la nivelul UE, tinerii petreceau în sistemul educaţional puţin peste 17 ani în 2009.

Documentul mai notează că numărul de elevi înscrişi în sistemul de învăţământ obligatoriu s-a diminuat semnificativ în perioada 2000-20009 în numeroase ţări din Estul Europei, printre care şi România, ceea ce reflectă evoluţiile demografice din aceste state cauzate de rate mici ale naşterilor şi de migraţia cetăţenilor.

Datele Eurostat evidenţiază totodată că România avea în anul 2009 16 elevi la un profesor în sistemul de învăţământ primar, puţin peste media UE (15). La nivelul învăţământului primar, numărul de elevi la un profesor varia semnificativ între statele membre, în 2009 fiind cuprins între circa 10 în Malta, Lituania, Danemarca şi Polonia şi aproape 20 în Franţa şi Marea Britanie.

Numărul de elevi pe profesor în sistemul primar de educaţie a scăzut între 2000 şi 2009 în 18 din cele 22 de state membre pentru care există date disponibile. Cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în Malta (de la 19 elevi pe profesor în 2000 la 9 în 2009), Lituania (de la 17 la 10), Letonia (de la 18 la 11) şi Irlanda (de la 22 la 16). Autorii studiului observă că ‘este important de notat că diminuarea acestei proporţii nu înseamnă neapărat că un timp de predare mai mare este alocat direct elevilor’.

Mai mult, 85,9 la sută din profesorii din sistemul primar de învăţământ din România erau femei, în timp ce 31,9 la sută aveau mai mult de 50 de ani. Media la nivelul UE era la aceste capitole era de 86 la sută şi, respectiv, 28,6 la sută.

Mai mult de 95 la sută din profesorii din învăţământul primar erau femei în Cehia, Slovenia, Lituania şi Ungaria. Numai Danemarca (69 la sută), Spania şi Luxemburg (fiecare cu 74 la sută) au o proporţie de sub trei sferturi la acest capitol.

Procentul cadrelor didactice de peste 50 de ani era ridicat în mod special în Germania (49 la sută), Suedia (48 la sută) şi Italia (45%). Cele mai mici procente de cadre didactice peste 50 de ani erau în Cipru (3 la sută), Polonia (13 la sută) şi Slovenia (18 la sută).

În România, 82 la sută dintre copiii între 4 ani şi vârsta la care încep învăţământul primar obligatoriu erau înscrişi în sistemul de educaţie pregătitor (grădiniţe, grădiniţe cu program prelungit etc.), în 2009, o creştere faţă de 2000, când procentul era de 68 la sută. La nivelul, UE, procentul era în 2009 de 92 la sută, comparativ cu 86 la sută în 2000. Franţa şi Olanda aveau un procent de 100 la sută la acest capitol în 2009, fiind urmate de Belgia şi Spania, fiecare cu 99 la sută.

Raportul Eurostat notează au fost înregistrate că progrese semnificative la acest capitol în perioada 2000-2009 în Letonia (de la 65 la sută la 90 la sută), Cipru (de la 65 la sută la 86 la sută), Lituania (de la 61 la sută la 80 la sută), Finlanda (de la 55 la sută la 72 la sută), România (de la 68 la sută la 82 la sută) şi Polonia (de la 58 la sută la 71 la sută).

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata