Principalele decizii ale summitului zonei euro

0

Summitul zonei euro încheiat în noaptea de miercuri spre joi a condus la un ansamblu de măsuri pentru soluţionarea crizei, între care reducerea cu 50% a datoriei Greciei faţă de creditorii privaţi şi întărirea Instrumentului European de Stabilitate Financiară (FESF), semnalează AFP, care detaliază aceste măsuri.

 

AJUTORUL PENTRU GRECIA

Băncile şi fondurile de investiţii private au acceptat să renunţe voluntar la 50% din creanţele lor asupra datoriei Greciei până în 2020: concret, cu începere din ianuarie 2012, ele vor schimba obligaţiunile elene pe care le deţin cu unele a căror valoare va fi diminuată cu jumătate. Aceasta reprezintă ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, în prezent de 350 miliarde de euro.

Instrumentul European de Stabilitate Financiară va aduce creditorilor privaţi 30 de miliarde de euro garanţii asupra acestor noi creanţe.

Planul de ajutor de 109 miliarde de euro (UE şi Fondul Monetar Internaţional) pentru Grecia decis la 21 iulie este înlocuit de un altul, în valoare de 100 miliarde de euro, până în 2014, care va fi însoţit de o strictă supraveghere de către creditori a aplicării reformelor cerute ţării.

Atena va trebui să găsească 15 miliarde de euro pentru a-şi reduce datoria, procedând la privatizări.

RECAPITALIZAREA BĂNCILOR

Fondurile curate ale băncilor (capital social şi beneficii puse în fondul de rezervă) vor trebui să atingă 9% „la 30 iunie 2012”.

Pentru aceasta, „băncile vor trebui să recurgă cu prioritate la surse de capital private”. În aşteptarea atingerii acestui obiectiv, „băncile ar trebui să fie supuse anumitor constrângeri privind distribuirea de dividende şi plata de prime”.

Autoritatea europeană a băncilor (EBA) a evaluat miercuri la 106 miliarde de euro necesarul de recapitalizare. Băncile elene sunt principalele vizate (30 de miliarde), înaintea băncilor spaniole (26,16 miliarde) şi italiene (14,77 miliarde).

INTĂRIREA INSTRUMENTULUI EUROPEAN DE STABILITATE FINANCIARĂ FESF, cu o capacitate de împrumut de 440 miliarde de euro, va ajuge la circa 1.000 miliarde de euro.

Două mecanisme urmează să se completeze în acest scop.

Primul va consta în garantarea unei părţi din eventualele pierderi ale investitorilor privaţi când vor cumpăra obligaţiuni suverane pe piaţa primară.

Celălalt va consta în crearea unuia sau a mai multor fonduri speciale (special purpose vehicles) destinate atragerii de investitori externi privaţi sau publici, precum ţările emergente. Textul menţionează, fără alte precizări, „o cooperare şi mai strânsă cu Fondul Monetar Internaţional”.

ÎNTĂRIREA DISCIPLINEI BUGETARE

„Regulile de aur” privind echilibrul bugetar vor fi generalizate. Printre măsurile prevăzute pentru întărirea disciplinei bugetare comune a Uniunii monetare figurează adoptarea de către fiecare stat membru a unor reguli pentru un buget echilibrat transpunând Pactul de stabilitate şi de creştere în legislaţie, de preferinţă la nivel constituţional sau echivalent, „până la sfârşitul lui 2012”.

ÎNTĂRIREA GUVERNANŢEI ECONOMICE A ZONEI EURO

Summiturile zonei euro vor avea loc de două ori pe an. Ele vor fi prezidate, cel puţin într-o primă etapă, de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Se are în vederea o schimbare a tratatului UE.

ROLUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

Guvernele ţărilor din zona euro riscă să fie în continuare nevoite să conteze pe rolul de pompier al BCE pentru a susţine ţările fragile precum Italia şi Spania. Viitorul preşedinte al BCE, Mario Draghi, a promis să continue pe această cale dacă va fi necesar.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.