România joacă jocuri de noroc la propriu şi la figurat

0 4

În vremuri de criză trebuie să faci bani şi atunci în România s-a adoptat o lege mult discutată privind jocurile de noroc on-line. Iar aceasta în pofida părerii contrare a Bruxellesului.

România joacă jocuri de noroc şi la propriu şi la figurat, scrie portalul Osservatorio sui Balcani, într-un articol semnat de Daniela Mogavero şi publicat în ediţia de miercuri (26 octombrie 2011).

Bucureştiul pariază totul pe poker şi pe jocurile on-line. Ţara balcanică a aprobat şi a făcut să intre în vigoare o lege care reglementează sectorul jocurilor de noroc on-line, în luna august, în pofida indicaţiilor negative din partea Comisiei Europene, care a respins proiectul de lege şi a cerut mai multe modificări la textul prezentat în 2009, la Bruxelles.

Guvernul român, conştient de necesitatea de a obţine numerar în vremuri de criză şi austeritate, a decis să dea undă verde noii legislaţii trecând peste posibilitatea ca UE să iniţieze o procedură de infringement pentru încălcarea normelor privind libera concurenţă.

Mai puternică decât posibila amendă, în caz de recurs al UE, a fost atractivitatea a sute de milioane de euro pe care monopolul de stat le-ar putea colecta din taxe şi concesiuni pe care vor trebui să le plătească operatorii de jocuri şi poker on-line.

Pentru a înţelege cât poate valora pentru Bucureşti sectorul este suficient să te uiţi la datele din 2010, care vorbesc de 480.000 de români ce sunt clienţi obişnuiţi ai site-urilor de jocuri de noroc de pe web pentru o cifră de afaceri de 36 milioane de euro.

Aceste estimări sunt brute, deoarece fenomenul jocurilor de noroc on-line a fost până în prezent în subteran şi în zona gri a sistemului fiscal din România, pradă consistentă a unor operatori internaţionali şi servere transnaţionale, prin urmare greu identificabile.

Noua lege, ultima piesă a unui puzzle legislativ complex, schimbă radical cărţile de pe masă, făcând ilegale pariurile pe web şi mai ales scoţând în afara legii toate companiile de „betting” care nu are un sediu legal în România.

Tocmai acesta este unul dintre punctele asupra căruia Comisia Europeană şi-a exercitat vetoul, fără a întâlni însă disponibilitatea Bucureştiului de a negocia sau a modifica nici în întregime nici în parte textul. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Bogdan Drăgoi, a precizat că sub acest aspect Bucureştiul nu este dispus să negocieze.

Vrem ca operatorii să fie înregistraţi în România, pentru a putea monitoriza eventualele contravenţii sau evaziunea fiscală. Credem că am introdus toate modalităţile şi condiţiile necesare pentru a opera corect şi credem că acest sistem de joc poate funcţiona în România dacă este impozitat”, a explicat el.

Tocmai veniturile fiscale sunt „mărul” care tentează guvernul de la Bucureşti: companiile care se vor înregistra pentru a deveni operatori ai sectorului vor trebui să verse până la 10% din tranzacţii în vistieria statului, iar pentru a obţine autorizaţia valabilă doar un an, de reînnoit la expirare, Ministerul Finanţelor cere multe mii de euro: de exemplu, pentru poker live este nevoie de 50.000 de euro.

Prin urmare, pentru a pune pe picioare o astfel de activitate investiţiile sunt de aproximativ un milion de euro pentru fiecare „player” iar volumul total al sectorului, conform estimărilor, ar putea permite guvernului român să câştige între 80-130 de milioane de euro pe an.

Din această comoară va obţine beneficii directe Loteria Română, care deţine din 1906 monopolul jocurilor şi al loteriei din România. Compania, controlată de stat, a avut în 2010 o cifră de afaceri de 262 milioane euro şi un profit de 28 de milioane de euro, cu o uşoară scădere, care ar putea fi uşor reechilibrată de jocul on¬line.

Un alt aspect care rămâne în umbră, în mod intenţionat sau nu, potrivit semnatarei articolului, este rolul Agenţiei care va monitoriza jocurile de noroc on-line, utilizatorii, operatorii şi impozitarea tranzacţiilor.

Există temerea, printre altele, că noua instituţie ar putea să treacă graniţele domeniului său de expertiză intrând direct în cadrul cenzurii web-ului: organismul de control poate identifica şi interzice site-urile suspectate de operare ilegală în România, cu pariuri on-line sau activităţi de publicitate sau marketing al unor societăţi de „betting” internaţionale (activităţi explicit interzise prin lege şi două dintre punctele aspru criticate de Bruxelles).

Site-urile considerate responsabile de încălcare vor fi blocate fără a informa gestionarii lor despre faptul că au fost trecute pe „lista neagră”. Acest mecanism a suscitat temerea că agenţia ar putea abuza de competenţele sale pentru a face o cenzură reală în România.

Asupra jocurilor de noroc, prin urmare, veghează nu numai Bruxellesul ci şi ONG-urile, iar suma totală pe care se mizează este foarte mare.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata