Academia Română consideră proiectul Roşia Montană controversat şi periculos pentru România

0
Vicepreşedintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, a declarat vineri (28 octombrie), în cadrul dezbaterii „Adevăruri despre Roşia Montană”, organizată de delegaţia europarlamentarilor PSD, că proiectul „este unul controversat şi periculos pentru România”.

„Academia Română cere din nou autorităţilor statului român să analizeze cu multă atenţie proiectul sub toate aspectele sale, antrenând specialişti dezinteresaţi şi oneşti din ţară şi din străinătate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale liberă acestui proiect atât de controversat şi atât de periculos. Academia Română încearcă astfel să prevină un dezastru ecologic şi cultural cu multiple consecinţe inacceptabile”, a afirmat Ionel Valentin Vlad.

Academicianul a spus că prezidiul instituţiei pe care o reprezintă a votat un document care prevede poziţia Academiei faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană şi prin care se doreşte „prevenirea unei erori cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi vestigiilor arheologice din zonă şi să semnaleze consecinţele riscante pentru statul român”.

„O analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect”, a susţinut Ionel Valentin Vlad.

Potrivit academicianului, printre argumentele pe care se bazează poziţia Academiei se regăseşte şi faptul că exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 de ani nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor.

„Numărul locurilor de muncă în perioada operaţională, estimat la mai puţin de 500, nu rezolvă nevoile locale, nu este clar câte dintre din aceste locuri de muncă sunt ocupate de localnici şi câte persoane vor fi aduse din exterior. (…) Distrugerea comunităţii Roşia Montană, a Ţării Moţilor, veche de 2000 de ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri inclusiv monumente istorice şi mutarea unor cimitire, este inacceptabilă şi aminteşte de o perioadă pe care am considerat-o încheiată. Beneficiile sunt economice ale statului român, rezultate de 2% asupra exploatării şi diverse impozite sunt nesemnificative în raport cu consecinţele”, a apreciat academicianul.

El a subliniat faptul că exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a reziduurilor în spatele unui baraj de 180 de metri înălţime, dar şi exploatarea de cupru „ar produce o mutilare gravă a peisajului”.

Academicianul a adăugat că folosirea cianurii de sodium în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a reziduurilor, mai ales de metale grele, creează motive serioase de îngrijorare.

„Există în lume azi procese tehnologice care nu folosesc cianuri în procesarea aurului. Aceste tehnologii sunt mai scumpe, dar trebuie să ţinem cont şi de efectele acestora. (…) Nu există o garanţie că la terminarea lucrărilor şi închiderea exploatării firma investitoare va asigura costurile pentru refacerea mediului”, a afirmat Ionel Valentin Vlad.

Potrivit acestuia, proiectul încalcă o serie de convenţii şi alte elemente ale legislaţiei europene iar în situaţii similiare, alte ţări au procedat cu mai multă prudenţă şi au evitat să accepte riscul implicării în astfel de proiecte. El a dat ca exemplu Germania, unde un astfel de proiect este de neconceput, iar Bulgaria şi Armenia nu au aprobat proiecte de acelaşi tip.

„Academia Română consideră că nu pot fi ignorate numeroase proteste individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii ştiinţifice, religioase, inclusiv Biserica Ortodoxă Română, personalităţi, oameni de ştiinţă şi de cultură”, a mai spus Ionel Valentin Vlad.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.