În Europa de Est, comuniştii se află încă în colimator

0 7

Răfuielile cu trecutul comunist nu par să se fi încheiat încă deplin în acea parte a Europei care a orbitat timp de o jumătate de secol în jurul Uniunii Sovietice.

Aşa se face că s-a revenit la cererea de a se opera „lustraţia”, curăţarea de elementele care au activat în vechile regimuri şi care astăzi fie se bucură de privilegii fie s-au reciclat de-a dreptul.

În Ungaria se preconizează reducerea pensiilor foştilor funcţionari, în timp ce la Praga se prevede chiar să se scoată în afara legii partidul care este unul dintre ultimele cu adevărat staliniste, scrie Il Giornale în ediţia de miercuri (26 octombrie 2011).

Ultimul caz este cel al Ungariei, în care una dintre eroinele revoluţiei democrate din 1956, Maria Wittner, a profitat de marcarea a 55 de ani de la evenimentele de la Budapesta pentru a cere ca oamenii fostului regim să plătească despăgubiri. Wittner nu este numai una dintre acele voci din trecut care devin în cele din urmă plictisitoare. La 74 ani este încă activă pe frontul politic, fiind parlamentar

din partidul cu majoritate absolută, Fidesz. Cu istoria ei luptătoare pentru libertate în ’56, condamnată la moarte de regimul comunist după reprimarea sovietică, este foarte ascultată.

Ideea exponentei Fidesz este aceea de a lovi în pensiile a mii de foşti funcţionari din Partidului Muncitoresc Socialist Ungar pentru a le deturna în beneficiul veteranilor din 1956.

Alte partide politice, în schimb, ar dori să se treacă la un nou calcul al pensiilor acestor pensionari, eliminând partea dobândită în timpul serviciului efectuat sub regimul comunist.

În prezentarea propunerii cu câteva zile în urmă, şeful grupului parlamentar al Fidesz, Janos Lazar, a dat exemplul Republicii Cehe, unde s-a decis recent o normă privind despăgubirea victimelor comunismului.

La Praga, până acum legislaţia avea ca scop mai degrabă să împiedice ca foştii membri ai aparatului de securitate să se recicleze, dar în prezent se vizează chiar ceva mai mult.

Cu câteva luni în urmă, premierul ceh Petr Necas a cerut Ministerului de Interne să lucreze la ipoteza dizolvării Partidului Comunist ceh, care este a patra formaţiune politică din ţară şi care, conform criticilor săi, a păstrat o poziţie stalinistă radicală.

Demersul guvernului a provocat polemici şi disensiuni, aşa cum s-a întâmplat în trecut cu propunerile din unele ţări – începând cu Ungaria – de interzicere a simbolurilor comuniste.

Intenţia de a încheia răfuielile cu trecutul comunist se menţine aproape peste tot în Europa de Est. În Polonia, de exemplu, ies periodic din arhive ştiri-bombă – studiate de Institutul Memoriei Naţionale, organismul care are competenţa de a opera „lustraţia” dar care are puteri puţin clare, deoarece pleacă de la legea fondatoare apreciată neconstiţutională.

Este cazul celei care, în urmă cu trei ani, l-a identificat pe Lech Walesa, fondatorul „Solidarităţii” şi principalul protagonist al ieşirii Poloniei din comunism, drept un fost spion comunist cu numele de cod „Bolek”.

Acuzaţia, relatată într-o carte, a fost respinsă cu furie de protagonist şi mulţi l-au acuzat pe preşedintele de atunci, Lech Kaczynski, că a vrut să încheie răfuieli personale cu Walesa.

Există, de asemenea, cazul Bulgariei, unde guvernul de dreapta condus de Boiko Borisov foloseşte pe scară largă normele privind lustraţia. Există o Comisie pentru arhive care, cu doar câteva zile în urmă, a scos o listă de 275 de candidaţi la alegerile locale organizate duminică, care au fost eliminaţi din cursă.

Era vorba de foşti colaboratori ai serviciilor de securitate din Bulgaria (DS) şi a fost mai rău decât la sfârşitul anului 2010, atunci când Comisia a publicat lista sa de aproximativ 200 de diplomaţi, din care 90 încă în serviciu, care au avut legaturi cu DS. Unii ambasadori au fost rechemaţi şi rapid înlocuiţi.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata