Politica externă a lui Lukaşenko a fost limitată la CSI

0 5

După ce marile bănci europene Deutsche Bank şi BNP Paribas au anunţat, miercuri, suspendarea cooperării cu Minskul, liderului belarus Aleksandr Lukaşenko nu-i mai rămâne nimic altceva de făcut decât să dezvolte procesul de integrare din spaţiul postsovietic.

Astfel, preşedintele Lukaşenko a început, joi (27 octombrie 2011), o vizită oficială în Tadjikistan, iar cu o zi înainte a convenit telefonic asupra unei întrevederi cu omologul său rus Dmitri Medvedev, pentru a doua jumătate a lunii noiembrie, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Împreună cu banca rusă Sberbank, cele două bănci europene se ocupau de amplasarea obligaţiunilor belaruse pe piaţa europeană. De aceea, experţii sunt de părere că decizia grupului bancar german şi celui francez de a întrerupe cooperarea cu Belarus este una politică: instituţiile financiare serioase nu doresc să aibă de-a face cu o ţară ale cărei autorităţi sunt criticate pentru represalii şi pentru încălcarea drepturilor omului. Potrivit experţilor, un asemenea pas al băncilor va reduce şi mai mult atractivitatea investiţională a Republicii Belarus.

În această situaţie, pentru Belarus devine din ce în ce mai actuală integrarea în spaţiul postsovietic, iar vizita lui Lukaşenko în Tadjikistan poate fi analizată tocmai din acest punct de vedere.

Se aşteaptă ca liderii belarus şi tadjik să semneze astăzi, 28 octombrie, mai multe documente privind cooperarea în diverse domenii, accentul fiind pus pe cooperarea economică.

Vizita a fost precedată de înfiinţarea unui consiliu de afaceri belaruso-tadjik, prima reuniune a căruia s-a desfăşurat miercurea aceasta. În cadrul reuniunii s-a discutat despre cooperarea în domeniul bancar, cel agroindustrial, energetic şi al construcţiei de maşini.

Cooperarea dintre Minsk şi Duşanbe nu poate fi considerată astăzi una „strategică”: la finalul anului în curs, schimbul comercial dintre cele două ţări s-a ridicat la circa 50 de milioane de dolari, grosul lui fiind reprezentat de exporturile belaruse – 42 de milioane.

Însă, în condiţiile unui deficit acut al balanţei comerciale a Republicii Belarus, pentru Minsk are importanţă chiar şi o asemenea piaţă „nestrategică”, subliniază Nezavisimaia Gazeta.

Astăzi, Lukaşenko sprijină în mod energic iniţiativa „integrării eurasiatice” a lui Vladimir Putin, subliniind rolul prioritar al Rusiei în acest proces. „Dacă va fi bine şi stabilitate la „ursul rus” – va fi bine şi în Belarus. Cum numai Rusia va începe să se clatine – şi nouă ne va fi greu”, a declarat Lukaşenko miercuri, în cadrul Consiliului Adunării Parlamentare a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă /OTSC/.

Totuşi, Lukaşenko s-ar fi trădat pe sine dacă nu ar fi subliniat că şi iniţiativele sale integraţioniste sunt importante, că şi el, nu doar liderul rus, influenţează mersul proceselor de integrare din spaţiul CSI.

Astfel, liderul belarus a amintit că tocmai Minskul a fost cel care a iniţiat utilizarea Forţelor Colective de Intervenţie Operativă /KSOR/ ale OTSC pe teritoriul ţărilor¬participante.

Desigur, ideea sa nu a fost preluată de la bun început, însă apoi justeţea liderului belarus a fost recunoscută, după cum rezultă din afirmaţiile lui Lukaşenko.

Acest lucru i-a conferit încredere preşedintelui belarus, care a decis să cheme la disciplină Uzbekistanul.

„Trebuie să luăm o decizie în privinţa Uzbekistanului, pentru că jocul triplu pe care îl desfăşoară astăzi Taşkentul nu-i permite să se afle în OTSC. Cu atât mai mult cu cât Uzbekistanul nu a ratificat nici la această oră niciun document important adoptat în cadrul OTSC şi doar a declarat formal că revine în organizaţie”, a criticat Lukaşenko autorităţile uzbece.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata