În România şi nu numai, era digitală duce la apariţia şefilor „big brother”

Majoritatea lucrătorilor români se loghează pe computere în fiecare dimineaţă uitând de faptul că şefii lor nu le pot monitoriza doar ce site-uri web vizitează, ci şi le pot măsura exact timpul petrecut lucrând sau navigând pe internet, scrie jurnalista Dollores Benezic, într-un articol preluat de site-ul Aljazeera miercuri (02 noiembrie 2011).

Şi mai îngrijorător, aproape nimeni nu îşi dă seama că angajatorul poate, beficiind de un software adecvat, să intercepteze e-mailurile private trimise de pe conturile personale de email făcute, spre exemplu, pe Gmail sau Yahoo!.

„Angajaţii ar trebui să fie conştienţi de faptul că le poate fi citit conţinutul e-mailurilor”, explică L.F., director la Netsec Interactive Solutions, o firmă de consultanţă în materie de securitate IT, cu baza la Bucureşti.

Netsec estimează că peste 40% dintre multinaţionalele şi companiile mari din România se folosesc de software-uri de specialitate care interceptează şi urmăresc în mod obişnuit toate fluxurile de informaţii – inclusiv ceea ce un angajat ar putea să scrie într-un e-mail sau să descarce pe un stick de memorie.

Supravegherea secretă a lucrătorilor, interzisă potrivit legislaţiei UE, a constituit un subiect extrem de controversat în alte state europene, şi în special în Germania, unde companiile au fost nevoite să plătească amenzi de mai multe milioane de euro şi unde parlamentarii dezbat în prezent o nouă lege privind confidenţialitatea la locul de muncă.

În România, mulţi susţin că şefii nu doar colectează informaţii despre ei prin mijloace ilegale, ci şi le folosesc apoi împotriva lor.

Pe de altă parte, niciun salariat român nu ar vorbi deschis despre experienţele privind monitorizarea ilegală la locul de muncă, deoarece se teme că, dacă ar vorbi, şi-ar pune în pericol noua poziţie şi ar fi catalogat drept scandalagiu.

Deşi este legal ca angajatorii să-şi monitorizeze personalul şi să recurgă la software-uri pentru a face acest lucru, ei sunt obligaţi atât de legislaţia UE cât şi de legislaţia naţională să-şi informeze lucrătorii cu privire la acest aspect.

La rândul lor, angajaţii trebuie să îşi dea acordul oficial cu privire la această supraveghere. În practică însă, acest lucru se întâmplă rar, scrie Dollores Benezic. Oficial, nicio companie din România nu îşi supraveghează angajaţii.

Angajatorii sunt, de asemenea, obligaţi prin lege să informeze Autoritatea Naţională pentru Protecţia Datelor (ANSPDCP), în cazul în care îşi monitorizează personalul – însă până în prezent nicio astfel de informare nu a fost făcută. Acest lucru pare însă să contrazică estimările privind vânzările de software de supraveghere în România, despre care companiile de IT spun că sunt înfloritoare.

Piaţa de software de supraveghere s-a situat în România în jurul unei valori estimate la 1 milion de euro doar în 2010, potrivit producătorului de software Amplusnet, care subliniază faptul că este vorba de o afacere care se extinde rapid.

Constituţia română prevede că întreaga corespondenţă este confidenţială, însă nu face diferenţa între informaţiile private şi cele oficiale, legate de muncă.

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata