Guvernul Rusiei raportează succesele din politica externă pentru 2011. Experţii le contestă

Un document semnat de premierul Vladimir Putin referitor la îndeplinirea „Programului de utilizare a factorilor politici externi în scopul dezvoltării pe termen lung a Federaţiei Ruse”, document elaborat la ordinul preşedintelui Dmitri Medvedev, a ajuns în posesia cotidianului rus Kommersant.

Din document rezultă că toate obiectivele-cheie ale politicii externe ruseşti – fie că este vorba de promovarea proiectelor Gazprom în Europa, de cooperarea cu NATO pe marginea sistemului antirachetă sau de încercarea de a convinge UE în necesitatea liberalizării regimului de vize – au fost îndeplinite cu succes.

După cum explică secretarul de presă al lui Putin, Dmitri Peskov, guvernul trimite o dată pe semestru către administraţia de control a preşedintelui un raport privind realizarea respectivului program, semnat de Medvedev în septembrie 2010. De fapt, documentul constituie un raport pe marginea succeselor înregistrate de Moscova pe frontul politic extern în prima jumătate a lui 2011.

Esenţa „Programului de utilizare eficientă a factorilor politici externi în scopul dezvoltării pe termen lung a Federaţiei Ruse” constă în aceea că „politica externă ar trebui să lucreze pentru modernizarea economică a ţării”.

Potrivit surselor de informaţie ale Kommersant din cadrul Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, acest document, care nu este destinat publicului larg, constituie un program real, spre care diplomaţia rusă se orientează mult mai mult decât spre declarativa Concepţie de politică externă a Federaţiei Ruse, adoptată în iulie 2008.

Din raportul semnat de Putin rezultă că prima jumătate a acestui an a fost pentru diplomaţia rusă una extrem de reuşită: Moscova a mers din victorie în victorie. La începutul raportului se precizează că obiectivul prioritar al politicii externe ruseşti a fost „formarea unor condiţii externe favorabile pentru dezvoltarea internă multilaterală a ţării, pentru o modernizare calitativă şi pentru majorarea caracterului concurenţial al economiei ruse”.

Guvernul rus raportează că a reuşit să menţină capacitatea de luptă a ţării în pofida resurselor mai reduse destinate înarmării, eliberând în acest fel sume importante pentru dezvoltarea statului.

În sprijinul acestei afirmaţii, guvernul aminteşte de ratificarea acordului cu SUA în vederea reducerii armelor strategice ofensive, precum şi de „continuarea unui dialog activ cu SUA şi NATO pe marginea problemelor de apărare antirachetă, în scopul obţinerii din partea Washingtonului a unor garanţii juridice pentru faptul că sistemul desfăşurat nu este îndreptat împotriva forţelor strategice ruseşi”.

Cu toate acestea, experţi independenţi sunt de părere că acest „dialog activ” nu a dus la rezultatele dorite, iar înalţi funcţionari americani nu contenesc să sublinieze că Moscova nu va obţine din partea Washingtonului niciun fel de documente care să restricţioneze sistemul antirachetă în curs de creare.

Directorul Centrului Carnegie de la Moscova, Dmitri Trenin, este de părere că „stoarcerea” de la SUA a unor garanţii în acest sens constituie un „drum spre nicăieri”. „Ne putem aminti cum a procedat Germania în 1941, în pofida existenţei unui acord de acest gen. Garanţiile sunt valabile doar atâta vreme cât situaţia politică este stabilă”, explică Trenin.

Experţii au o atitudine sceptică şi în ceea ce priveşte progresul pe drumul „construirii unui parteneriat modernizat Rusia-NATO pe principii de transparenţă, previzibilitate şi încredere”, parteneriat pus de acord în noiembrie 2010, la Lisabona.

Astfel, guvernul rus raportează „desfăşurarea unei activităţi susţinute în scopul obţinerii neorientării programelor militare al NATO şi al Rusiei unul împotriva celuilalť, însă documente publicate de WikiLeaks relevă că această activitate a fost „împovărată”: în paralel cu negocierile pe care le desfăşura cu Moscova, NATO elabora planuri de apărare a statelor baltice în faţa unor eventuale atacuri din partea Rusiei, subliniază experţii.

Singurul succes real în planul cooperării cu NATO este, potrivit experţilor, achiziţionarea de către Pentagon a unor elicoptere Mi-17 pentru nevoile din Afganistan, înfiinţarea unui „trust found” împreună cu NATO pentru pregătirea personalului tehnic care să deservească aceste aparate, dar şi acordul cu SUA privind tranzitul de încărcături militare spre Afganistan.

Un alt succes din acest domeniu pe care experţii nu-l contestă este aprobarea de către Consiliul Arctic a prevederii privind rolul ţării-observator, rol care „împiedică pătrunderea în Arctica a NATO, UE şi altor jucători extra¬regionali”.

Un alt succes-cheie este considerat de guvernul Rusiei sprijinirea „proiectelor magistrale în domeniul energetic”: Nord Stream şi South Stream. „În luna mai a fost finalizată construcţia primului tronson al Nord Stream şi a început construcţia tronsonului doľ, se spune în document. „Pe marginea proiectului South Stream au fost semnate acorduri cu Austria, Ungaria şi Grecia.

De asemenea, Rusia a implicat în mod activ în acest proiect Macedonia, România, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Slovacia şi Cehia”, se mai spune în raportul guvernului rus.

Experţii, însă, consideră că anul 2011 a fost, pentru ambele proiecte energetice, „un adevărat coşmar”. Potrivit analistului rus Mihail Krutihin, în pofida inaugurării Nord Stream, Europa a dat ferm de înţeles, prin vocea cancelarului federal german Angela Merkel, că nu este de acord cu construirea unui al treilea tronson al gazoductului.

În ceea ce priveşte South Stream, rezultatele sunt şi mai proaste: UE i-a refuzat statutul de reţea de transport europeană, credite în regim preferenţial şi nu l-a inclus pe lista proiectelor sale prioritare. Toate aceste avantaje au fost obţinute de proiectul concurent Nabucco, subliniază Krutihin.

Nu în ultimul rând, raportul guvernului vorbeşte despre „confirmarea pe plan global a unei imagini obiective a Rusiei”, realizare la care, potrivit autorilor documentului, ar fi contribuit „poziţia activă a Moscovei în discutarea întregului spectru de probleme în cadrul ONU, Consiliului Europei şi OSCE”.

Cu toate acestea, potrivit unui studiu realizat de Pew Global Research pentru 2011, părerea despre Rusia rămâne una preponderent negativă în cele mai multe dintre ţările occidentale.

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.